Premium
Rectorul Universităţii "Babeş-Bolyai" (UBB) din Cluj-Napoca, prof. dr. Daniel David, a declarat pentru AGERPRES că războiul declanşat de Rusia în Ucraina, în urmă cu doi ani, i-a polarizat pe români.
"Există polarizare, deci şi empatie/compasiune, dar şi atitudini negative. Cam aşa cum este şi profilul nostru psihocultural: iniţial teamă şi revoltă pe scară largă, transpuse într-o atitudine pozitivă mai largă faţă de Ucraina, apoi polarizare, totul într-un cadru de inconsistenţă atitudinală la nivel de populaţie. Oamenii obişnuiţi nu gândesc istoric; poate folosesc istoria, aşa cum o înţeleg ei, pentru a-şi justifica post factum unele decizii cotidiene. Simplu spus, relaţia cu Ucraina este percepută acum polarizat, exagerându-se atât negativul, cât şi pozitivul, iar cu Moldova adesea într-o exagerare a pozitivului, unde mă îngrijorează inconsistenţa noastră şi neatenţia la realism", a spus Daniel David, pentru Agerpres.
Temerile
El a adăugat că temerile românilor sunt diverse, dar adesea nerealiste, amplificate de teorii conspiraţioniste. "Temerile sunt diverse, dar adesea nerealiste, amplificate de teorii conspiraţioniste şi "fake news". Pot fi combătute accesând pentru informaţii doar surse credibile şi coroborate unele cu altele, iar aici mă refer la media de tip "quality" şi/sau instituţii autorizate", a opinat rectorul UBB.
Potrivit acestuia, deşi solidaritatea românilor a scăzut, România rămâne mai atractivă pentru ucraineni în unele privinţe, chiar decât unele state occidentale. "Cultural, probabil că da. Dar ucrainenii preferă speranţa de viitor prin bunăstare economică, aşa că Vestul este mai atractiv. Şi diaspora noastră este de găsit major în Vest, nu în Est!", a menţionat Daniel David.
Pe de altă parte, rectorul UBB consideră că interesul populaţiei, în general, nu doar al românilor, faţă de războiul din Ucraina s-a diminuat în timp. "Nu este doar cazul României, este cazul Europei şi al întregii lumi. Iar democraţiile sunt vulnerabile la acest fenomen, deoarece autorităţile sunt atente la cerinţele populaţiei, iar dacă populaţia renunţă, renunţă şi ele. În autocraţii, autorităţile pot trece peste voinţa poporului (cel puţin o vreme şi/sau cu risc asumat)", a mai spus Daniel David.
