Premium
Deputatul independent (ex-USR) Adrian Dohotaru a depus la Senat propunerea legislativă privind stabilirea datei alegerilor parlamentare pentru 14 martie 2021. Guvernul stabilise deja data alegerilor pentru 6 decembrie, iar preşedintele Iohannis s-a exprimat categoric împotriva amânării alegerilor. Totuşi, CCR a declarat constituţională legea care dă dreptul Parlamentului să stabilească data alegerilor parlamentare.
Dacă preşedintele Iohannis şi Guvernul doresc să blocheze viitoarea lege care stabileşte alegerile parlamentare pentru data de 14 martie 2021, s-ar putea ajunge la o situaţie stranie, cu o decizie definitivă în campania electorală sau chiar în preajma alegerilor.
În ipoteza în care majoritatea parlamentară doreşte adoptarea legii în procedură de urgenţă, acest lucru s-ar putea întâmpla chiar în săptămâna 5-9 octombrie. Potrivit regulamentului Camerei Deputaţilor, legile adoptate în procedură de urgenţă se trimit după două zile la preşedintele, pentru promulgare.
Legea ar putea astfel la preşedinte pe 12 octombrie. Din acest moment, preşedinte are, potrivit art. 77 din Constituţie, 20 de zile la dispoziţie pentru a promulga legea, a o retrimite în Parlament pentru reexaminare sau pentru a sesiza CCR.
Termenul s-ar împlini pe 1 noiembrie, moment în care preşedintele ar putea cere reexaminarea legii. Dacă Parlamentul ar adopta legea din nou în procedură de urgenţă, în săptămâna 2-6 noiembrie, legea ar ajunge din nou la preşedinte la 9 noiembrie. Din acest moment, preşedinte ar avea la dispoziţie 10 zile pentru a promulga legea sau pentru a o ataca la Curtea Constituţională, termen care s-ar împlini pe 19 noiembrie, în plină campanie electorală potrivit calendarului stabilit deja de Guvern.
Chiar dacă judecătorii CCR au decis că Parlamentul poate stabili data alegerilor, acest lucru nu înseamnă automat că parlamentarii pot decide şi prelungirea propriilor mandate (care expiră în decembrie). Potrivit fostului preşedinte CCR Augustin Zegrean, alegerile pentru Parlament pot fi amânate numai pentru situațiile prevăzute în Constituție și atunci se amână de drept, în niciun caz printr-o lege.
O eventuală decizie a CCR ar putea veni în preajma alegerilor parlamentare, respingerea sesizării echivalând cu generarea unei noi situaţii greu de dezlegat. Cu efecte doar pentru viitor, decizia l-ar obliga pe preşedinte să promulge legea, dar această promulgare ar putea veni după alegerile parlamentare organizate pe 6 decembrie.
La acest veritabil război juridic şi psihologic se adaugă şi contextul epidemiologic. Cazurile de COVID-19 sunt într-o continuă creştere şi nu este clar dacă organizarea alegerilor în decembrie va fi posibilă. PNL ar putea pierde voturi în urma insistenţei de a organiza alegeri într-un context riscant, la fel cum PSD ar putea pierde voturi dacă lasă impresia că ţine cu dinţii de mandatele actuale din parlament.
Miza este una importantă nu numai pentru că Guvernul are parte de o majoritate ostilă în Parlament. Încă trei luni cu o asemenea majoritate nu ar fi o tragedie, însă aceste trei luni se suprapun cu perioada de adoptare a bugetului. Orice măsuri de austeritate, cel mai probabil inevitabile în contextul crizei generate de pandemie, ar putea duce la scăderea popularităţii PNL, astfel că liberalii au tot interesul ca viitorul buget pe 2021 să fie adoptat de un nou parlament, în care PSD şi alianţii să nu mai fie majoritari.
