Preşedintele SUA, Donald Trump, nemulţumit de faptul că aliaţii din NATO nu au contribuit la asigurarea securităţii Strâmtorii Ormuz şi supărat că planurile sale de a prelua controlul asupra Groenlandei nu au avansat, a discutat cu consilierii săi opţiunea retragerii unei părţi din trupele americane din Europa, a declarat joi pentru Reuters un înalt oficial al Casei Albe.
Casa Albă nu a solicitat Pentagonului să elaboreze planuri concrete
Nu s-a luat nicio decizie, iar Casa Albă nu a solicitat Pentagonului să elaboreze planuri concrete pentru o reducere a efectivelor militare pe continent, a declarat oficialul, care a solicitat anonimatul pentru a putea discuta despre deliberări interne.
Însă chiar aceste discuţii evidenţiază cât de mult s-au deteriorat relaţiile dintre Washington şi aliaţii săi europeni din NATO în ultimele luni.
De asemenea, aceasta sugerează că vizita efectuată miercuri la Casa Albă de către secretarul general al NATO, Mark Rutte, nu a reuşit să îmbunătăţească în mod semnificativ relaţiile transatlantice, care se află, probabil, la cel mai scăzut nivel de la înfiinţarea NATO, în 1949.
În prezent, Statele Unite au peste 80.000 de soldaţi în Europa şi au jucat un rol central în arhitectura de securitate a Europei încă de la cel de-al Doilea Război Mondial. Peste 30.000 dintre aceşti soldaţi se află în Germania, iar un număr considerabil este staţionat şi în Italia, Regatul Unit şi Spania.
Țările afectate
NATO nu a răspuns pentru moment la solicitarea Reuters de comentarii.
Oficialul nu a precizat care ţări ar putea fi afectate sau câţi soldaţi ar putea fi retrasi în cele din urmă, în cazul în care Trump decide să pună în aplicare această idee.
Deşi preşedintele american are de mult timp o relaţie tumultoasă cu NATO - acuzând de ani buni capitalele europene că economisesc la cheltuielile pentru apărare -, ultimele trei luni au fost deosebit de dificile. În ianuarie, Trump a provocat o criză transatlantică reînnoindu-şi ameninţările de lungă durată de a anexa Groenlanda, teritoriu de peste mări al Danemarcei.
Iar de când a izbucnit războiul cu Iranul pe 28 februarie, el şi-a exprimat profunda frustrare că aliaţii NATO nu s-au oferit să ajute la redeschiderea Strâmtorii Ormuz, rută vitală pentru aprovizionarea globală cu energie, care a rămas în mare parte închisă, în pofida unui armistiţiu fragil anunţat săptămâna aceasta.
Poziția NATO
Diplomaţi NATO au declarat că SUA nu au precizat dacă se aşteaptă ca vreo misiune în Strâmtoarea Ormuz să înceapă în timpul sau după conflict şi au spus, de asemenea, că Statele Unite au specificat ce capacităţi specifice aşteaptă de la fiecare ţară NATO.
Wall Street Journal a relatat miercuri că înalţi oficiali ai administraţiei discutau despre retragerea trupelor staţionate în Europa din ţările ai căror lideri au criticat războiul dintre SUA şi Israel împotriva Iranului şi despre mutarea acestora în ţări europene ai căror lideri s-au arătat mai favorabili.
Oficialul de la Casa Albă a declarat pentru Reuters că Trump discută despre readucerea trupelor în SUA, mai degrabă decât despre mutarea lor în alte ţări străine.
Comentează