Conflictul legat de denumirea „Babic de Buzău” intră într-o nouă etapă, la scurt timp după ce mai mulți producători locali au acuzat că le-a fost blocat dreptul de a-și promova produsele sub acest nume, în urma demersurilor făcute de doi agenți economici care produc babic la scară industrială. Prin intermediul avocaților, aceștia au interzis altor producători să mai folosească denumirea asociată tradițional cu zona Buzăului.
Marca „Babic de Buzău”, disputată între producătorii artizanali și cei industriali
Nemulțumirile au fost amplificate de o campanie de promovare recentă, în care unul dintre cei doi producători industriali susține că realizează „cel mai bun babic din lume”, invocând un clasament publicat de TasteAtlas. Platforma este un ghid culinar online care documentează preparate tradiționale din întreaga lume, dar nu realizează jurizări directe între producători locali.
Anterior apariției clasamentului TasteAtlas, Pensiunea „Casa cu Tei” din Sărata Monteoru, membră a comunității Slow Food Buzău, a organizat o degustare în orb a mai multor tipuri de babic, inclusiv produse ale celor doi agenți economici care au obținut drepturile asupra mărcii. Potrivit organizatorilor, primul loc a fost ocupat de babicul produs de Casa Ghizdeanu, singurul producător de babic afiliat Slow Food Buzău, în timp ce produsele industriale s-au clasat la coada ierarhiei.
Controverse privind clasamentele culinare și promovarea „celui mai bun babic din lume”
În pofida acestui rezultat, în materialele publicitare recente, producătorul care revendică titlul de „cel mai bun babic din lume” a folosit imagini chiar de la degustarea în orb organizată de „Casa cu Tei”, fără a menționa poziția obținută, notează Sansa News.
Situația a fost criticată public de reprezentanții Slow Food Buzău, care au atras atenția asupra utilizării selective a informațiilor și asupra riscului de inducere în eroare a consumatorilor. Aceștia au subliniat că, în prezent, TasteAtlas listează un singur producător de babic, ceea ce face ca poziția de „numărul unu” să fie una pur formală.
Reprezentanții comunității recomandă consumatorilor să se informeze, să compare produsele, să verifice etichetele și proveniența materiei prime, avertizând că eticheta de „tradițional” este frecvent folosită fără acoperire reală. Conflictul scoate din nou la iveală tensiunile dintre producția artizanală și cea industrială, într-un context în care protejarea patrimoniului gastronomic local rămâne insuficient reglementată.
Comentează