Reabilitarea clădirii istorice a Bibliotecii Judeţene din Arad, printr-un proiect cu o valoare de aproximativ 10 milioane de lei, a ajuns la un stadiu fizic de execuţie de 98%, au anunţat, vineri, reprezentanţii Consiliului Judeţean (CJ) Arad, potrivit Agerpres.
Potrivit unui comunicat de presă transmis de CJ Arad, acesta este unul dintre proiectele cele mai importante ale instituţiei, clădirea istorică fiind sediu nu doar pentru Biblioteca Judeţeană "Alexandru D. Xenopol", ci şi pentru o parte din Complexul Muzeal Arad.
Proiectul include modernizarea energetică a clădirii, asigurarea unui cost moderat de funcţionare, dar şi dotări noi.
"În prezent, stadiul fizic al lucrărilor este estimat la 98%. Este un proiect care înseamnă pentru noi, ca instituţie, că acţionăm pe o direcţie bună, cu două aspecte. Pe de o parte, atragerea de fonduri europene şi, ca şi completare, asigurarea unei lucrări de calitate", a afirmat, citat în comunicatul de presă, vicepreşedintele CJ Arad, Sergiu Bîlcea.
Au fost finalizate lucrările de construire şi reabilitare a spaţiilor interioare, reabilitarea învelitoarei, a faţadelor, amenajarea curţii interioare, a bazinului pentru rezerva apei pentru stingere în caz de incendiu.
De asemenea, sunt finalizate lucrările la iluminat, la sistemul de securitate şi la instalaţiile sanitare.
Se mai lucrează la instalaţia de încălzire, dar se estimează că punerea în funcţiune a centralei termice şi a pompelor de căldură va avea loc în termen de două săptămâni.
Proiectul CJ Arad a obţinut finanţare de 14,7 milioane de lei, în 2023, prin PNRR, dar, în urma licitaţiilor, valoarea contractului de execuţie a fost de 9,77 milioane de lei.
Pe perioada lucrărilor, care au început la finalul anului trecut, arădenii au putut folosi sediile din cartiere ale Bibliotecii Judeţene, în timp ce, pentru redeschiderea clădirii centrale, nu a fost avansat încă un termen, dar ar putea avea loc în acest an.
Clădirea, aflată în zona ultracentrală a Aradului, are o suprafaţă de 5.534 de metri pătraţi şi a fost construită în anul 1909, iar înainte de lucrări prezenta infiltraţii la nivelul subsolului din cauza lipsei hidroizolaţiei, dar şi la nivelul şarpantei, din cauză că o parte din învelitoare era spartă sau chiar lipsea.
Comentează