Fostul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu, are o primă reacție după ce în coaliție s-a agreat ca prețul alimentelor de bază să rămână plafonat.
Câciu spune că meritul pentru decizie îl are PSD
"Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază va fi prelungită pentru șase luni!
Sunt convins că cei care au mințit că exista deja o altă decizie a coalitiei de guvernare nu vor recunoaște că au mințit, în direct, un întreg popor!
Așa cum sunt convins că cei care au spus că e o măsură proastă ne vor spune ca e foarte bună!
Conteaza mai puțin!
Ceea ce contează este să nu uiți niciodată de ce și, mai ales, pentru cine faci politică și să lupți pentru cei care te votează!
Pentru păreri există alte foruri în care poți să îti expui ideile!
️Politica este despre oameni și pentru oameni!
Iar oamenii au nevoie să fie protejați!
Asta face #PSD! Oricât v-ar minți alții!
PS: "Don't cry for me, Argentina!", scrie Câciu pe Facebook.
Plafonarea prețului la alimente de bază a redus inflația
Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, implementată de guvernul din iunie 2023, a redus inflația de la 18% la 1,1% și a protejat puterea de cumpărare a românilor cu venituri mici. PSD avertizează că eliminarea măsurii ar duce la creșterea prețurilor și tensiuni sociale.
Datele statistice oficiale ale Institutului Național de Statistică (INS) și ale Consiliului Concurenței arată că plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, implementată de guvernul din iunie 2023, a redus semnificativ inflația și a protejat puterea de cumpărare a populației, susțin social-democrații într-un document care va fi prezentat în ședința de miercuri a coaliției de guvernare, document obținut de MEDIAFAX.
În perioada mai–iulie 2023, inflația la bunurile alimentare a atins 18%, iar prețurile au înregistrat creșteri dramatice: pâine și lapte +15%, brânză +27%, ouă +29%, carne de pui +14%, carne de porc +16%, fructe +20%, cartofi +33%, zahăr +55%, unt +31%. Puterea de cumpărare pe coșul alimentar scăzuse cu 15% în medie și cu 22% pentru persoanele cu venituri reduse.
Un an mai târziu, după plafonarea adaosului comercial, prețurile alimentelor plafonate s-au stabilizat, inflația la bunuri alimentare scăzând la 1,1%, iar puterea de cumpărare a crescut. În combinație cu plafonarea prețului la utilități, inflația generală a coborât de la 10,3% la 4,9%, iar BNR estimează că, fără aceste măsuri, ar fi urcat la 15%.
La doi ani de la aplicarea plafonării, producția națională de carne, lapte și alte alimente de bază a crescut semnificativ, iar măsurile de sprijin au fost susținute prin programe de finanțare de peste 22,4 miliarde lei pentru agricultură, pescuit și industria alimentară.
PSD afirmă că nu susține eliminarea plafonării, subliniind că aceasta protejează românii cu venituri mici. Eliminarea măsurii ar putea duce la creșterea inflației la 13–15% și la o scădere drastică a puterii de cumpărare, riscând să afecteze peste 1 milion de români, cu posibile tensiuni sociale și instabilitate politică în 2026.
„În condițiile creșterii explozive a prețurilor (dramatic la energie, plus 66%) și a măsurilor de austeritate pe venituri (tăieri sau înghețări), eliminarea plafonării la alimentele de bază ar face ca scăderea puterii de cumpărare a românilor cu venituri mici (care au o pondere ridicată în coșul de consum pentru alimente și energie) să ajungă la 30%. Această scădere dramatică va arunca peste 1 milion de români în risc de sărăcie și excluziune socială în 2026 și ar accentua grav tensiunile sociale și instabilitatea politică”, potrivit documentului PSD obținut de MEDIAFAX.
Comentează