Premium
Macedonia de Nord a pierdut mai mult de 9% din populaţie în aproape două decenii, mai ales în urma emigraţiei permanente cauzate de situaţia economică precară, relevă rezultatele recensământului efectuat în septembrie, prezentate miercuri, informează AFP
Micul stat balcanic, ce speră să adere la Uniunea Europeană, numără în prezent 1,8 milioane de locuitori, cu 185.834 mai puţin decât la recensământul anterior, întreprins acum aproape 20 de ani.
Din punct de vedere etnic, 58% dintre locuitori sunt macedoneni, 24% albanezi, urmaţi de turci, sârbi, vlahi, bosniaci, romi şi alte minorităţi, potrivit Agerpres.ro.
Acum 20 de ani, macedonenii (slavi creştin-ortodocşi în majoritate) reprezentau 64% din populaţie, iar albanezii 25%.
Având în vedere impactul potenţial asupra comunităţilor etnice, recensământul în fosta republică iugoslavă este o operaţiune delicată. Funcţiile publice, spre exemplu, sunt supuse cotelor etnice, de care depinde de asemenea, folosirea diferitelor limbi în documentele oficiale sau în învăţământ.
În 2011, o tentativă de recensământ a eşuat, majoritatea macedoneană şi minoritatea albaneză acuzându-se reciproc că au vrut să umfle cifrele.
Nici recensământul recent nu a fost scutit de controverse. Principalul partid de opoziţie macedonean VMRO-DPMNE s-a arătat îngrijorat de organizarea anchetei în plină pandemie de COVID-19 şi a acuzat puterea de 'amatorism', propunând un recensământ online.
Formaţiuni mai mici au chemat la boicotarea recensământului, afirmând că rezultatele vor fi manipulate din start în defavoarea macedonenilor.
Biroul naţional de statistică a anunţat luni că în jur de 7% din populaţie a fost înregistrată automat. Este vorba de persoane care nu se aflau la domiciliu atunci când anchetatorii le-au vizitat sau care au boicotat recensământul, ceea ce înseamnă că au fost înregistrate în totalul populaţiei, însă fără indicarea etniei şi religiei lor.
Directorul biroului de statistică, Apostol Simevski, a precizat totuşi că rezultatele sunt obiective şi în acord cu normele UE. 'Nu am lucrat potrivit dorinţelor sau aşteptărilor cuiva (...) fie că aceasta place sau nu', a declarat el pentru presă.
Emigrările masive s-au accelerat din 2009, când Macedoniei de Nord i-a fost ridicată obligativitatea vizelor în UE.
