Rectorul Universităţii Tehnice "Gheorghe Asachi" Iaşi (TUIASI), Dan Caşcaval, avertizează că statisticile privind angajabilitatea absolvenţilor pot fi interpretate eronat dacă nu sunt corelate cu realitatea economică şi specificul fiecărui domeniu de studiu, riscul fiind de luare a unor decizii de austeritate nedrepte pentru educaţie şi economie.
"În ultima perioadă, în spaţiul public au apărut numeroase interpretări ale unor statistici privind gradul de angajabilitate al absolvenţilor într-un domeniu compatibil cu studiile urmate. În majoritatea cazurilor, aceste interpretări pornesc de la aceleaşi date generale, dar sunt prezentate într-o manieră simplificată, care riscă să conducă la concluzii incomplete sau chiar eronate. Mai mult, astfel de lecturi selective ale datelor pot ajunge să fie invocate pentru a justifica măsuri de austeritate financiară deja aplicate sau potenţial aplicabile sistemului de învăţământ, atât preuniversitar, cât şi universitar", subliniază rectorul TUIASI, Dan Caşcaval, senator PSD, într-un comunicat de presă transmis vineri.
Acesta arată că statisticile au un caracter agregat, referindu-se la ansamblul absolvenţilor de studii universitare, fără a reflecta particularităţile fiecărui domeniu.
"În acest context, trebuie avut în vedere faptul că numărul absolvenţilor din domeniile socio-economice şi umaniste depăşeşte semnificativ numărul absolvenţilor din domeniile tehnice sau medicale, fără a mai menţiona domeniile artistice, unde dimensiunea cohortelor este mult mai redusă. Din această perspectivă, o analiză relevantă şi corectă ar trebui să ia în considerare diferenţele dintre marile domenii de studiu, nu neapărat la nivelul fiecărei specializări, ci cel puţin la nivelul domeniilor academice majore. O astfel de abordare ar permite o înţelegere mai fidelă a realităţii şi ar contribui la fundamentarea unor politici educaţionale şi economice bazate pe date interpretate în mod responsabil, nu pe generalizări care riscă să distorsioneze imaginea de ansamblu", transmite rectorul TUIASI.
Gradul de absorbţie al absolvenţilor în domenii identice
Conform datelor Politehnicii ieşene, cel puţin în ultimii cinci ani gradul de absorbţie al absolvenţilor în domenii identice sau conexe specializărilor urmate s-a situat între 68% şi 99%, în funcţie de programul de studiu şi domeniul profesional.
"La nivelul întregii universităţi, în perioada 2021-2024, rata de angajabilitate a absolvenţilor de studii de licenţă a variat între 82% şi 86%, în timp ce, în cazul absolvenţilor de master, aceasta s-a situat între 86% şi 89%. Aceste procente reflectă o integrare solidă pe piaţa muncii şi relevanţa programelor de studiu oferite în raport cu cerinţele actuale ale mediului economic. Este important de menţionat că aceste date nu includ absolvenţii care au ales calea antreprenoriatului şi şi-au dezvoltat propriile afaceri, o opţiune pe care Universitatea Tehnică 'Gheorghe Asachi' din Iaşi o susţine activ, prin cultivarea spiritului antreprenorial, a inovării şi a iniţiativei proprii în rândul studenţilor şi absolvenţilor săi", menţionează sursa citată.
În opinia rectorului ieşean, orice analiză a gradului de angajabilitate trebuie realizată într-un mod raţional şi contextualizat, nu redusă la titluri spectaculoase sau concluzii simpliste.
"Datele privind angajarea absolvenţilor trebuie corelate cu evoluţia economică a României din ultimele trei decenii, marcată de transformări structurale profunde, inclusiv de dispariţia sau reducerea semnificativă a unor sectoare industriale. De exemplu, unul dintre cele mai scăzute grade de angajabilitate strict în domeniul de specializare, la nivel naţional, se înregistrează în cazul absolvenţilor de Inginerie chimică. Explicaţia nu ţine de calitatea formării academice, ci de realitatea economică: industria chimică românească, odinioară un pilon important al economiei, a fost puternic afectată de restructurările post-1990, iar oportunităţile de angajare în acest sector s-au redus drastic", punctează Dan Caşcaval.
Angajarea absolvenților
Rectorul TUIASI explică, totodată, că datele privind angajarea absolvenţilor trebuie corelate cu evoluţia economică a României ultimilor trei decenii, marcată de schimbări structurale profunde, implicit de dispariţia sau reducerea unor sectoare industriale.
"În anul 1983, când am dat admitere la Facultatea de Inginerie Chimică din Iaşi, concurenţa era de 8,3 candidaţi pe un loc, un indicator clar al atractivităţii şi relevanţei acestui domeniu în contextul economic de atunci. Astăzi, schimbările structurale ale economiei explică diferenţele observate în statisticile de angajabilitate şi subliniază necesitatea interpretării acestora în contextul economic real, nu în afara lui. În acest context, apare o întrebare esenţială: cum ar trebui să procedăm pentru 'a da bine' în statisticile europene sau pentru a corela mai eficient domeniile universitare cu realităţile pieţei muncii din România? Soluţia ar fi, oare, eliminarea unor specializări universitare considerate mai puţin 'competitive' în statistici, precum ingineria chimică? Poate părea, la prima vedere, o soluţie convenabilă într-un context dominat de presiuni bugetare şi politici de austeritate. Însă consecinţele unei asemenea decizii ar fi profunde şi pe termen lung", transmite rectorul TUIASI.
Renunțarea la formarea inginerilor chimiști
Conform acestuia, renunţarea la formarea inginerilor chimişti, a specialiştilor în domenii precum prelucrarea celulozei, polimerii sau producţia de îngrăşăminte ar însemna, în esenţă, renunţarea la capacitatea internă de a susţine sectoare strategice pentru economie.
"O astfel de abordare ar creşte dependenţa României de importuri şi ar amplifica vulnerabilitatea economică într-un context global tot mai instabil, în care resursele, lanţurile de aprovizionare şi capacităţile industriale au devenit elemente-cheie ale securităţii economice. Nu trebuie uitat că producţia de îngrăşăminte, de exemplu, este dominată la nivel global de câţiva actori majori, iar dependenţa excesivă de surse externe poate avea consecinţe economice şi strategice semnificative. Reducerea unei probleme complexe la o simplă interpretare statistică agregată reprezintă o abordare nu doar incompletă, ci şi potenţial contraproductivă", consideră rectorul TUIASI.
Potrivit acestuia, analizele care ignoră contextul economic, industrial şi strategic riscă să conducă la decizii care slăbesc capacitatea de dezvoltare pe termen lung a României.
"Din această perspectivă, utilizarea statisticilor exclusiv ca argument pentru restrângerea sau eliminarea unor domenii universitare nu este doar nedreaptă pentru sistemul de învăţământ, ci şi dăunătoare intereselor economice şi strategice ale ţării în ansamblul său", mai afirmă rectorul Dan Caşcaval.
Comentează