Premium
Înaltul reprezentant al comunităţii internaţionale în Bosnia şi Herţegovina, Christian Schmidt, a impus marţi modificări ale legii electorale pentru a reduce posibilitatea fraudelor, o decizie criticată de liderii sârbilor bosniaci care nu recunosc autoritatea acestui diplomat responsabil cu asigurarea respectării acordului de pace din 1995, notează AFP, citat de AGERPRES.
"Cetăţenii trebuie să fie siguri că politicienii care iau decizii importante au fost cu adevărat aleşi de alegători, că voturile lor au fost numărate corect şi că reprezintă interesele cetăţenilor", a explicat Christian Schmidt presei.
El a subliniat că modificările impuse sunt de natură "tehnică" şi se referă în special la înregistrarea biometrică a alegătorilor, digitalizarea buletinelor de vot imediat după votare şi finanţarea campaniilor electorale.
"Alegătorii nu pot aştepta 10 sau 15 ani, sau chiar mai mult, pentru un acord", a spus diplomatul german.
Alegerile sunt în mod regulat afectate de acuzaţii de fraudă în Bosnia şi Herţegovina. Iar aproximativ două treimi dintre bosniaci, conform sondajelor, cred că alegerile nu sunt nici libere, nici corecte.
Reacții divizate și impactul asupra admiterii în Uniunea Europeană
Modificările - numeroase - publicate pe site-ul Înaltului reprezentant interzic, de asemenea, persoanelor condamnate pentru crime de război să fie candidaţi la alegeri.
Acestea au fost imediat criticate de lideri politici ai sârbilor bosniaci.
"De fiecare dată când reprezentanţii popoarelor din Bosnia fac un pas înainte, Schmidt ne trage cu trei paşi înapoi", a declarat Zeljka Cvijanovic, membră din partea minorităţii sârbe a preşedinţiei tripartite a ţării, citată de televiziunea entităţii sârbe (RTRS), adăugând că această decizie va "provoca haos" în ţară.
Preşedintele parlamentului Republicii Srpska (RS), entitatea sârbă, Nenad Stevandic, a afirmat că "aceste decizii nu vor fi puse în aplicare" şi că va exista o "reacţie" după "consultări".
Ambasada Statelor Unite la Sarajevo, dimpotrivă, a salutat pe X o decizie care vizează "întărirea integrităţii alegerilor", precizând că Înaltul reprezentant "a trebuit să acţioneze" din cauza "eşecului" responsabililor locali.
Modificările la codul electoral au fost printre principalele criterii impuse Bosniei şi Herţegovinei de către Bruxelles pentru a avansa pe drumul său către Uniunea Europeană (UE).
Mica ţară din Balcani, devastată de război în anii 1990 şi încă divizată pe linii comunitare, a obţinut acordul liderilor UE la 21 martie de a deschide negocierile de aderare - la o dată încă nedefinită.
Pentru a obţine unda verde, Bosnia şi Herţegovina a deschis negocieri pentru un acord de cooperare cu agenţia europeană de frontieră Frontex, a adoptat o lege împotriva spălării banilor şi alta privind prevenirea conflictelor de interese în instituţii.
Se preconizează că noile reguli electorale vor fi aplicate într-o serie de secţii de votare în cursul alegerilor municipale din octombrie şi în toate secţiile cu ocazia alegerilor generale din 2026.
