Regele Spaniei, Felipe al VI-lea, a cerut sâmbătă spaniolilor "unitate" şi "responsabilitate" în contextul în care ţara trece printr-o criză instituţională fără precedent, pe fondul unui conflict între guvernul de stânga şi opoziţia conservatoare, informează AFP, potrivit Agerpres.
"Diviziunea face democraţiile mai fragile. Unirea, dimpotrivă, le întăreşte. În Spania ştim acest lucru din propria noastră experienţă", a spus Felipe al VI-lea în cadrul tradiţionalului discurs de Crăciun în care a atras atenţia asupra pericolului slăbirii instituţiilor.
"Cred că, în aceste vremuri, toţi trebuie să dăm dovadă de responsabilitate şi să gândim constructiv la consecinţele pe care ignorarea acestor riscuri le are asupra unităţii noastre, convieţuirii noastre şi instituţiilor noastre", a adăugat regele Spaniei.
"Au trecut aproape 45 de ani de la aprobarea Constituţiei" în 1978, care a instituit democraţia în Spania şi "desigur, multe lucruri s-au schimbat şi se vor schimba în continuare", a continuat regele în discursul televizat."Dar spiritul care i-a dat naştere, principiile şi fundamentele sale, care sunt opera tuturor, nu pot fi slăbite şi nu trebuie să cadă în uitare", a insistat Felipe al VI-lea.
Guvernul premierului socialist Pedro Sanchez şi Partidul Popular (PP), principalul partid de dreapta din Spania, şi-au înmulţit în ultimele zile poziţiile conflictuale din cauza unui dezacord profund cu privire la o reformă judiciară.
Această reformă, menită să permită reînnoirea a patru judecători ai Curţii Constituţionale, a fost votată săptămâna trecută de deputaţi după ce a fost adăugată de partidele coaliţiei de guvernământ la un text de lege care modifică codul penal. A trebuit însă să fie retrasă din textul final înaintat joi senatorilor după un veto al Curţii Constituţionale, sesizat de PP. Vetoul i-a supărat pe socialişti, care au acuzat Curtea că "sechestrează instituţiile" şi împiedică Parlamentul să "legifereze".
Această criză este punctul culminant a patru ani de lupte între guvern şi opoziţie pentru reînnoirea Consiliului General al Magistraturii, responsabil cu numirea majorităţii judecătorilor Curţii Constituţionale şi ai Curţii Supreme. Cele două partide se acuză reciproc că doresc să blocheze instituţia judiciară prin impunerea sau menţinerea judecătorilor de culoarea lor politică cu un an înaintea alegerilor legislative, programate să aibă loc la sfârşitul anului 2023.
"Cred că, în aceste vremuri, toţi trebuie să dăm dovadă de responsabilitate şi să gândim constructiv la consecinţele pe care ignorarea acestor riscuri le are asupra unităţii noastre, convieţuirii noastre şi instituţiilor noastre", a adăugat regele Spaniei.
"Au trecut aproape 45 de ani de la aprobarea Constituţiei" în 1978, care a instituit democraţia în Spania şi "desigur, multe lucruri s-au schimbat şi se vor schimba în continuare", a continuat regele în discursul televizat."Dar spiritul care i-a dat naştere, principiile şi fundamentele sale, care sunt opera tuturor, nu pot fi slăbite şi nu trebuie să cadă în uitare", a insistat Felipe al VI-lea.
Guvernul premierului socialist Pedro Sanchez şi Partidul Popular (PP), principalul partid de dreapta din Spania, şi-au înmulţit în ultimele zile poziţiile conflictuale din cauza unui dezacord profund cu privire la o reformă judiciară.
Această reformă, menită să permită reînnoirea a patru judecători ai Curţii Constituţionale, a fost votată săptămâna trecută de deputaţi după ce a fost adăugată de partidele coaliţiei de guvernământ la un text de lege care modifică codul penal. A trebuit însă să fie retrasă din textul final înaintat joi senatorilor după un veto al Curţii Constituţionale, sesizat de PP. Vetoul i-a supărat pe socialişti, care au acuzat Curtea că "sechestrează instituţiile" şi împiedică Parlamentul să "legifereze".
Această criză este punctul culminant a patru ani de lupte între guvern şi opoziţie pentru reînnoirea Consiliului General al Magistraturii, responsabil cu numirea majorităţii judecătorilor Curţii Constituţionale şi ai Curţii Supreme. Cele două partide se acuză reciproc că doresc să blocheze instituţia judiciară prin impunerea sau menţinerea judecătorilor de culoarea lor politică cu un an înaintea alegerilor legislative, programate să aibă loc la sfârşitul anului 2023.
Comentează