Regimul ayatollahilor se clatină sub rachetele israeliene - Este posibilă o schimbare de regim la Teheran?

Autor: George Traicu

Publicat: 18-06-2025 21:03

Actualizat: 19-06-2025 00:03

Article thumbnail

Sursă foto: Nikoubazl/NurPhoto / Shutterstock Editorial / Profimedia

Clasa conducătoare iraniană se confruntă cu o presiune intensă din partea Israelului, care continuă să vizeze oficiali de rang înalt de la Teheran, însă opoziţia din Iran este fragmentată între grupări rivale, în ciuda valurilor de proteste din ultimele decenii, comentează miercuri Reuters, potrivit Agerpres.

Agenţia trece în revistă principalele facţiuni cu ideologii diferite şi cu prezenţă organizată redusă în teritoriu.

Monarhiştii, împărţiţi la rândul lor în grupuri concurente, revendică moştenirea spirituală a ultimului şah al Iranului, Reza Pahlavi, fugit din ţară în timpul revoluţiei islamice din 1979 şi mort în Egipt, un an mai târziu.

Când dinastia a fost alungată de la putere, fiul şahului, purtător al aceluiaşi nume, era moştenitorul desemnat al Tronului Păunului. El trăieşte acum în Statele Unite, de unde cere schimbarea regimului de la Teheran prin nesupunere civică paşnică şi un referendum privind un nou guvern.

Deşi Pahlavi are mulţi admiratori în diaspora iraniană, nu e clar cât de populară mai este în ţară revenirea la monarhie; majoritatea locuitorilor sunt prea tineri pentru a şti sau a-şi aminti cum era viaţa înainte de revoluţie, iar Iranul arată acum foarte diferit faţă de acum 46 de ani. Dintre cei mai bătrâni, unii sunt nostalgici, dar alţii nu au uitat inegalităţile şi opresiunea de atunci.

Mujahedinii Poporului, o organizaţie de stânga puternică, autoare a unor campanii de atentate cu bombe împotriva guvernului şahului şi a unor obiective americane, în anii 1970, au ajuns ulterior la disensiuni cu alte facţiuni.

Cunoscuţi şi sub numele în farsi (persană) Mujahideen-e Khalq ori sub acronimele MEK sau MKO, au fost de partea Irakului în războiul cu Iranul din 1980-1988, ceea ce mulţi compatrioţi - inclusiv inamici ireductibili ai Republicii Islamice - nu le-au iertat nici până astăzi.

Mujahedinii sunt cei care au dezvăluit public pentru prima dată, în 2002, existenţa programului secret iranian de îmbogăţire a uraniului. În ultimii ani, nu au mai dat însă prea multe semne de viaţă.

Liderul lor din exil Massoud Rajavi nu a mai fost văzut de peste 20 de ani, iar soţia lui, Maryam Rajavi, a preluat controlul. Ea conduce Consiliul Naţional de Rezistenţă din Iran, activ în multe ţări occidentale, organizaţie în care mujahedinii sunt principala forţă.

Ei fost criticaţi de apărătorii drepturilor omului pentru comportamentul specific unui cult şi abuzurile la care sunt supuşi adepţii grupului, însă resping acuzaţiile.

Minorităţile etnice şi religioase kurdă şi baluci - cei mai mulţi din rândul lor fiind musulmani sunniţi - au fost de multe ori iritate de guvernarea majorităţii şiite vorbitoare de farsi.

Mai multe grupări kurde au organizat de multă vreme o opoziţie faţă de regimul de la Teheran în regiuni din vestul Iranului, unde kurzii sunt majoritari local; au existat chiar perioade de insurgenţă activă împotriva forţelor guvernamentale.â

În Balucistan, la frontiera Iranului cu Pakistanul, opoziţia faţă de guvern merge de la suporteri ai clericilor sunniţi care încearcă să facă loc adepţilor până la jihadişti înarmaţi, cu legături cu Al Qaeda.

În perioadele când protestele s-au extins în Iran, de multe ori cele mai virulente au avut loc în zonele kurzilor şi balucilor, dar în niciuna din acestea nu există o mişcare unică de opoziţie care să ameninţe clar puterea centrală.

Mişcările de protest au raliat timp de decenii sute de mii de iranieni, care au ieşit în stradă de mai multe ori.

După alegerile prezidenţiale din 2009, demonstranţii s-au adunat la Teheran şi în alte oraşe, acuzând autorităţile că au manevrat votarea pentru preşedintele în exerciţiu Mahmoud Ahmadinejad şi împotriva candidatului rival Mir Hossein Mousavi. Mişcarea Verde a acestuia a fost anihilată, fiind considerată în prezent de domeniul trecutului, iar Mousavi a fost arestat la domiciliu, la fel ca aliatul său politic Mehdi Karoubi, fost lider al parlamentului.

În 2022, proteste de mare amploare au cuprins întreg Iranul, în special pe tema drepturilor femeilor. Demonstraţiile sub sloganul "Femeie, Viaţă, Libertate" au continuat mai multe luni, dar nu au dus la apariţia unei organizaţii sau a unei conduceri; mulţi protestatari au fost până la urmă arestaţi şi închişi.

Google News
Explorează subiectul
Comentează
Articole Similare
Parteneri