Republica Islamică Iran îmbrăţişează un naţionalism pre-islamic şi recurge la statui ale regilor antici, la cântece patriotice şi picturi murale cu războinici persani pentru a diminua neîncrederea unei părţi importante a populaţiei, un fenomen care s-a accelerat după războiul de 12 zile cu Israelul din vară, relatează vineri EFE, potrivit Agerpres.
Religioşii care au pus capăt unei perioade de la 2.500 de ani de monarhie prin Revoluţia Islamică din 1979 urmăresc acum să combată lipsa de popularitate a islamului politic şi criza sistemului lor de guvernare prin adoptarea trecutului milenar iranian pe care l-au respins decenii la rând.
"Recuperarea elementelor iraniene, adică pre-islamice, în cultura politică a Iranului reflectă criza islamului politic în ţară", a declarat pentru EFE Raffaele Mauriello, istoric şi lingvist, specialist în civilizaţia islamică, care consideră că Revoluţia Islamică "în mod evident este lipsită de popularitate în acest moment".
Această întoarcere către cultura iraniană, care nu presupune abandonarea idealurilor revoluţionare sau islamice, se desfăşura deja treptat, dar războiul din iunie cu Israelul a accelerat procesul, potrivit lui Mauriello.
Vineri s-a manifestat cel mai bun exemplu al acestei schimbări prin inaugurarea unei statui a regelui sasanid Sapor I călare, în faţa căruia împăratul roman Valerian, capturat de persani în secolul III, se pleacă "cerşind compasiune".
Intitulată "În genunchi în faţa Iranului", lucrarea este o replică a unui basorelief de la Naqsh-e Rostam şi a fost ridicată "urmând directivele liderului suprem (Ali Khamenei)", a informat agenţia Tasnim, asociată cu Gardienii Revoluţiei.
Deasupra statuii ridicate în piaţa Enqhelab (Revoluţie), o pictură murală uriaşă acoperă o clădire cu imagini ale unor eroi iranieni din diferite perioade, printre care Qasem Soleimani, fost general al Gardienilor Revoluţiei, asasinat de către Statele Unite la Bagdad.
"Vor îngenunchia din nou în faţa Iranului", scrie un mesaj pe zid şi pe afişele care înconjoară statuia, într-o aluzie la trecutul îndepărtat, dar şi la conflictul din iunie cu Israelul, la care au participat şi SUA prin bombardarea a trei facilităţi nucleare iraniene.
Iranul susţine că "a obligat" Israelul şi SUA să "se predea" şi că, din acest motiv, au cerut armistiţiul, facilitat de Washington.
Lipsa de popularitate a Republicii Islamice în rândul populaţiei s-a accelerat în ultimii ani din cauza lipsei de libertăţi, a tensiunilor privind purtarea vălului sau a crizei economice, evidentă pentru figuri precum fostul preşedinte moderat al Iranului, Hassan Rohani (2013-2021).
"În timpul războiului de 12 zile acest popor a stat alături de Iran cu toată puterea sa, nu alături de guvernanţi", a spus recent fostul preşedinte pe X.
"Ne-am gândit că s-au apropiat de noi şi-au dus mâna la piept şi au spus: 'Sunteţi oameni foarte buni, ne-am înşelat'", a ironizat politicianul.
Actualul guvern şi birou liderului suprem nu vorbesc direct despre aceasta, dar mesajul public s-a schimbat la cele mai înalte niveluri. Astfel, în timpul sărbătorii religioase Ashura din iulie, una din cele mai importante ale islamului şiit, Ali Khamenei a cerut, într-o intervenţie televizată, să fie recitat imnul patriot "Ey Iran", într-un gest fără precedent.
În acelaşi timp, s-au înmulţit reprezentările figurilor mitice persane, precum arcaşul Arash, cu o nouă sculptură în piaţa Vanak din Teheran sau cu o pictură murală a sa în timpul războiului în care apărea înconjurat de rachetele pe care Iranul le lansa asupra Israelului.
Mass-media conservatoare îl laudă pe regele Cirus cel Mare, fondatorul dinastiei ahmenide, care a înfiinţat primul imperiu persan. Toate acestea în timp ce, de decenii, autorităţile islamice, inclus Khamenei, au respins în mod deschis o parte din trecutul ţării.
"Uneori simţeam mândrie faţă de kaianizi sau ahmenizi (dinastii regale) şi altele asemenea, care sunt imaginaţii goale şi fantezii, ele nu sunt un motiv de mândrie adevărată", declara liderul islamic într-o întâlnire cu studenţii în 2018, potrivit site-ului său oficial.
Problema este dacă această întoarcere naţionalistă în trecut va convinge milioanele de iranieni nemulţumiţi de Republica Islamică.
"Se joacă cu sentimentul patriotic al iranienilor, dar nu cred că le va fi foarte util. Din partea mea, pot să asigur că nu voi uita prin tot ce ne-a făcut să trecem Republica Islamică", a declarat pentru EFE, în faţa statuii lui Sapor I, Mohadese, o tânără cu un piercing la nas şi care nu poartă văl.
În opinia lui Mauriello, această nouă abordare politică "le va folosi pe termen scurt, dar, pe termen lung, Republica Islamică trebuie să se reformeze".
Comentează