Premium
Regizorul Bong Joon-Ho, recompensat sâmbătă seară cu trofeul Palme d'Or la cea de-a 72-a ediţie a Festivalului de Film de la Cannes, este cel mai de seamă reprezentant al Noul Val cinematografic din Coreea de Sud, o ţară pe care artistul asiatic nu ezită să o critice şi să o persifleze, făcând din virtuozitatea şi spectaculozitatea stilului său regizoral o veritabilă oglindă în care se reflectă toate aspectele negative din societatea sud-coreeană, relatează AFP, potrivit agerpres.ro.
Prim ambasador al unei strălucite generaţii de "cineaşti furioşi", aşa cum ei au fost supranumiţi în ţara lor, Park Chan-wook a deschis seria de succese sud-coreene la Cannes în anul 2004, când a câştigat Marele Premiu al Juriului cu filmul "Oldboy", înainte de a câştiga Premiul Juriului în 2009 cu pelicula "Thirst". Păşind pe urmele sale, Bong Joon-Ho a devenit sâmbătă primul sud-coreean care a câştigat Palme d'Or, una dintre cele mai prestigioase recompense atribuite în cadrul celei de-a şaptea arte.
Citește și: Scandal uriaș înainte de alegeri! Ieșire violentă a Olguței Vasilescu
Această victorie reprezintă un fel de revanşă pentru regizorul de 49 de ani, care, la fel ca actorul lui fetiş, Song Kang-Ho - excelent în filmul "Parasite" -, Park Chan-wook şi alţi 9.500 de artişti, a fost plasat pe o "listă neagră" de autorităţile sud-coreene în timpul mandatului preşedintei Park Geun-hye, destituită în martie 2017.
Din ordinul fiicei dictatorului Park Chung-hee (1962-1979), autorităţile de la Seul au persecutat numeroase personalităţi din literatură, cinematografie, balet şi teatru care exprimau "opinii de stânga", considerate ca fiind critici ce erau aduse şefului statului.
"Au fost ani de coşmar, numeroşi artişti sud-coreeni au fost profund traumatizaţi", dezvăluia Bong în 2017 într-un interviu pentru AFP, în momentul lansării precedentului lungmetraj al său, "Okja", o amplă producţie a platformei Netflix, ce ascundea un mesaj umanist şi ecologist sub angrenajul unui mare spectacol.
Din această obişnuinţă a lui de a aborda subiecte politice şi sociale, chiar dacă ele nu menajează deloc ţara lui natală, cineastul sud-coreean, născut pe 14 septembrie 1969 la Daegu, şi-a creat o veritabilă marcă personală încă de la primul său lungmetraj, "Barking Dog Never Bite" (2000), o comedie neagră ce denunţă corupţia din Coreea de Sud.
Însă abia odată cu "Memories of Murder", lansat în 2003, cineastul sud-coreean a intrat în cercul regizorilor care contează cu adevărat pe plan mondial. Acel thriller, ce descrie atmosfera represivă a anilor 1980 sub dictatura armatei, a fost perceput ca o satiră la adresa societăţii sud-coreene.
Citește și: Mircea Badea răbufnește! Reacția moderatorului după declarația lui Liviu Dragnea
Spărgător de coduri
În 2006, filmul horror "The Host" l-a ajutat să treacă cu brio examenul ce i-a adus "permisul de realizator de blockbuster", însă fără să neglijeze nici atunci registrul critic, deoarece pelicula a insistat asupra incompetenţei de care dă dovadă un guvern în faţa unui dezastru natural. Opt ani mai târziu, numeroşi sud-coreeni au făcut o paralelă între acel thriller SF şi catastrofa feribotului Sewol, în urma căreia 304 persoane, în mare parte liceeni, au murit în 2014.
Guvernul sud-coreean a fost acuzat pentru incompetenţa serviciilor de intervenţie şi salvare, iar Bong Joon-Ho, profund traumatizat de acea dramă, s-a numărat printre personalităţile care au solicitat demararea unei anchete.
În 2009, "Mother", povestea unei iubiri excesive dintre o mamă şi fiul ei cu deficit mintal, a marcat revenirea sa într-un regim mai intim, cu o dramă în care se întrepătrund cu mare precizie comedia, cronica socială şi filmul poliţist.
"Snowpiercer", cu Tilda Swinton, Chris Evans, Ed Harris şi John Hurt în rolurile principale - în care a jucat şi actorul român Vlad Ivanov -, i-a deschis uşile la Hollywood, în 2013. În acest film SF, regizat în acelaşi registru cu "Soylent Green", de Richard Fleischer, cineastul sud-coreean a trecut încă o dată cu brio testul regizoral.
În filmul "Okja" (2017), ce relatează lupta unei tinere sud-coreene de a îl aduce în regiunea ei montană pe cel mai bun prieten al său, un uriaş porc modificat genetic, confiscat de compania americană care crease animalul, Bong Joon-Ho flirtează cu universul regizorului japonez de filme de animaţie Hayao Miyazaki şi profită de ocazie pentru a transmite mesaje proecologiste şi anticapitaliste.
Citește și: Oreste cutremură scena! Cine sunt cei care ‘au împiedicat alunecarea țării în dictatura infracțională’
Odată cu magistralul "Parasite", o dramă familială combinată cu thriller, ce descrie violenţa inegalităţilor sociale printr-o uriaşă măiestrie regizorală, Bong Joon-Ho, fost student la facultatea de Sociologie din cadrul prestigioasei Universităţi Yonsei din Seul, a obţinut recunoaşterea supremă în universul celei de-a şaptea arte.
"Eu fac filme de gen, dar nu într-o manieră clasică. Încerc să transcriu mesaje despre societate, spărgând codurile", a declarat cineastul sud-coreean, miercuri, la conferinţa de presă organizată după proiecţia acestui film la Cannes.
