Fără un loc de parcare cumpărat sau închiriat, nu ai voie să îți cumperi mașină: este regula drastică din Japonia care, dacă ar fi aplicată în București, ar provoca un adevărat seism urban. Un astfel de scenariu ar duce la dispariția peste noapte a mai bine de 75% dintre autoturismele care blochează acum trotuarele și prima bandă a străzilor din Capitală.
În marile orașe japoneze, dreptul de a deține un autovehicul este strâns legat de spațiul privat pe care îl deții. Mai exact, pentru a putea înmatricula o mașină, un cetățean are nevoie de un act oficial numit shako shomeisho, adică o dovadă clară că deține sau închiriează un loc de parcare la cel mult doi kilometri de casă.
Pentru a preveni abuzurile, polițiștii merg personal pe teren și măsoară locul pentru a se asigura că mașina încape perfect și nu depășește domeniul public.
Modelul japonez: cum funcționează certificatul „shako shomeisho”
Poliția locală efectuează verificări pe teren pentru a confirma că dimensiunile spațiului permit parcarea integrală a autoturismului, fără a bloca domeniul public.
Un calcul ipotetic arată efectul devastator pe care o astfel de legislație l-ar avea asupra marilor aglomerări urbane din România.
Seism pe șoselele din România: câte mașini ar dispărea din București, Cluj și Iași
București: La o flotă auto de aproape 1,7 milioane de vehicule înmatriculate și un fond total de doar 515.000 de locuri de parcare (publice și private), peste 1,17 milioane de mașini (aproximativ 70%) ar fi eliminate, scrie realitatea.net.
Cluj-Napoca: Lipsa infrastructurii dedicate ar scoate din circulație peste 60% din parcul auto local. Iași: Regula ar duce la radierea a aproape 50% dintre autoturismele care tranzitează orașul.
București versus capitalele europene: amploarea crizei spațiului urban
Spre deosebire de Tokyo, marile capitale europene precum Paris, Roma sau Londra nu condiționează proprietatea auto de deținerea unui spațiu de staționare.
În București, raportul actual indică existența a 3-4 autovehicule pentru fiecare loc legal amenajat. Deși transpunerea regulii nipone în legislația națională rămâne un simplu scenariu teoretic, cifrele evidențiază amploarea reală a crizei de spațiu urban și dependența masivă de parcarea pe domeniul public.
