Tinerii, persoanele cu nivel educaţie scăzut şi persoanele cu venituri reduse sunt mai predispuse să nu aibă încredere în informaţiile prezentate în mass-media, arată datele din Barometrul de Consum Cultural, prezentat duminică în cadrul Festivalului Naţional de Teatru, potrivit news.ro.
De asemenea, persoanele care participă la activităţi culturale cu caracter public şi non-public manifestă un nivel mai ridicat al încrederii sociale în raport cu toate categoriile de persoane vizate.
Conform rezultatelor, 94% dintre tinerii respondenţi, cu vârste cuprinse între 18-35 de ani, folosesc internetul zilnic şi manifestă un nivel mai scăzut de toleranţă, sunt aproape dezinteresaţi de participarea socială sau civică şi mai puţin toleranţi faţă de anumite categorii sociale.
Rezultatele Barometrului arată că, în ceea ce priveşte activităţile culturale din spaţiul privat realizate de respondenţi, cel puţin o dată pe an, se înregistrează o creştere a practicilor audio-vizuale: consumul de muzică a crescut la 96% în 2022, faţă de 85% în 2019, vizionarea programelor TV a crescut la 97% în 2022, faţă de 92% în 2019.
De asemenea, Barometrul evidenţiază o creştere a utilizării internetului la 85% în 2022, faţă de 70% în 2019, iar procentul de utilizare a reţelelor de socializare a atins 88% în 2022, faţă de 79% în 2019. În rândul activităţilor practicate pe internet, s-au înregistrat o serie de creşteri semnificative: 26% dintre respondenţi au cumpărat cărţi, CD-uri, bilete la teatru, bilete la evenimente culturale etc. în 2022, faţă de 16% în 2019, 51% dintre respondenţi au vizionat filme sau programe TV difuzate online (Netflix, HBO GO, Voyo etc.) faţă de 27% în 2019, iar vizitarea website-urilor muzeelor, bibliotecilor, festivalurilor, teatrelor, paginilor cu evenimente culturale a crescut la 40% în 2022, de la 12% în 2019.
Datele privind consumul de carte indică faptul că, în 2022, 56% dintre respondenţi au citit cărţi în format tipărit şi 28% în format electronic.
Conform Barometrului, 94% dintre tinerii respondenţi, cu vârste cuprinse între 18-35 de ani, folosesc internetul zilnic. Acest segment de public tânăr, care petrece foarte mult timp pe internet, manifestă un nivel mai scăzut de toleranţă, este aproape dezinteresat de participarea socială sau civică şi este mai puţin tolerant faţă de anumite categorii sociale.
Încrederea socială este una dintre dimensiunile cheie ale participării democratice. Respondenţii au cea mai mare încredere în membrii familiei (91%), în oamenii pe care îi cunosc personal (56%) şi în cei din comunitatea de proximitate (38%) - cartierul, satul sau comuna. Rezultatele indică faptul că persoanele care participă la activităţi culturale cu caracter public şi non-public manifestă un nivel mai ridicat al încrederii sociale în raport cu toate categoriile de persoane vizate.
Organizaţiile de presă se confruntă cu deficit foarte mare de încredere
Datele referitoare la percepţia mijloacelor de comunicare în masă arată faptul că organizaţiile de presă se confruntă cu un deficit foarte mare de încredere. De exemplu, 75% dintre respondenţi fie au încredere puţină, fie nu au încredere deloc în ştirile distribuite prin oricare dintre canalele de informare. Cel mai ridicat nivel de încredere pare să fie atribuit ştirilor publicate pe reţele de socializare şi distribuite de către rude sau prieteni: 28% dintre respondenţi declară că au încredere multă sau foarte multă în astfel de informaţii.
Barometrul evidenţiază şi legătura dintre preferinţa respondenţilor pentru libertate şi siguranţă, ca valori democratice, şi consumul cultural non-public. La nivel general, datele studiului indică o preferinţă substanţială a respondenţilor pentru siguranţă (68%), în detrimentul libertăţii (32%). Este important de menţionat că cei care au optat pentru siguranţă sunt, mai degrabă, consumatori fideli ai emisiunilor şi programelor TV, iar cei care şi-au exprimat preferinţele în favoarea libertăţii au ca principală sursă de informare presa scrisă (ziare, reviste).
La nivelul consumului cultural în spaţiul public, efectele pandemiei se resimt considerabil, singura creştere înregistrată fiind de 14 puncte procentuale pentru vizitarea monumentelor istorice sau a siturilor arheologice, cel puţin o dată pe an (59% dintre respondenţi în 2022, faţă de 45% în 2019). Scăderile semnalate în consumul cultural public sunt: participarea la spectacole de teatru de la 29% în 2019, la 20% în 2022, vizionarea de filme la cinematograf de la 35% în 2019, la 26% în 2022, mersul la bibliotecă pentru a citi / împrumuta cărţi de la 28% în 2019, la 17% în 2022, vizitarea muzeelor, expoziţiilor sau galeriilor de artă de la 38% în anul 2019, la 30% în anul 2022.
Comentează