Premium
Am scris de curând despre (in)eficiența organizațională a PNL. Merită să facem o analiză și asupra PSD pe aceleași criterii, mai ales că partidul trece prin unele tulburări interne.
Citiți și: Ce trebuie să facă mai departe PNL ca să redevină o organizație eficientă
O oarecare problemă analitică este că PSD nu este analizat după un eșec care a revelat punctele slabe ale partidului. Refuzul lui Dragnea de a-și da demisia, condamnabil din punct de vedere moral, nu este cine știe cât de surprinzător și iluminant pentru politica PSD. Dar cu atât mai important este să ne uităm la problemele unui partid înainte ca ele să devină publice.
Să judecăm deci, PSD după aceleași criterii după care am judecat PNL.
Sondaje de opinie și alte instrumente științifice
Conform informațiilor publice și celor mai puțin publice, PSD investește în sondaje de opinie mai mult decât PNL. Mai mult decât atât, cel puțin aparent, inclusiv unele zone din opoziția internă din PSD cheltuie bani pe sondaje. Ceea ce permite, teoretic, inclusiv verificarea comparativă a sondajelor. Pentru România, este mai mult decât bine.
Evaluarea preliminară a candidaților
Nu știu dacă și cum arată evaluarea preliminară a candidaților PSD. Știu, în schimb, că PSD nu prea propune candidați șoc.
De la regele Mihai, trecând prin mai multe nume ministeriale, și până la Marian Munteanu, PNL a propus adeseori nume din afara partidului, cu mare nevoie de validare preliminară.
PSD, în schimb, rămâne la nume cunoscute. Victor Ponta a deviat întrucâtva de la această regulă, menținând un mini-cabinet intern. Dar, în rest, se merge pe oameni cunoscuți din organizațiile de partid.
Feedback din organizații și din exterior
În general, se consideră că PSD are structuri locale puternice, care nu se sfiesc (uneori) să spună în față ce le roade.
Actualul conflict la vârful PSD este un bun exemplu. Se aud cel puțin trei voci distincte: a lui Dragnea, a lui Zgonea și a lui Ponta. Am putea spune chiar patru voci, dacă îl includem și pe Ghiță.
Citiți și: Sebastian Ghiță se delimitează de Ponta și apără SRI
Să nu romanțăm totuși cooperarea din PSD. După cum spuneam în articolul trecut:
În ultimii ani istoria PSD este una de lupte intestine. Dragnea și Ponta i-au eliminat pe Geoană și Vanghelie, Ponta l-a scos pe Dragnea din Guvern, iar Dragnea l-a marginalizat pe Ponta (cu tot cu o parte din cabinet) și l-a pus pe Iliescu să păstreze un moment de reculegere în memoria victimelor comunismului.
Citiți și: Sentința lui Dragnea: Scenarii posibile
Early warning (avertisment rapid)
După cum spuneam, pe vremea lui Victor Ponta, testarea ideilor de politici publice prin pseudo-scurgeri de informație părea să fi devenit aproape o artă. PSD nu mai este la guvernare și, din păcate, nu pare să fi găsit un mecanism similar .
Avem acces la adevăr. Ce facem cu el?
În privința accesului la realitate, PSD nu se ridică la înălțimea la care trebuie să fie un partid modern, dar este cu mult peste PNL. Problema social-democraților este alta. Și anume: ce fac ei cu adevărul odată primit.
Dragnea nu s-a remarcat până acuma ca un președinte de partid strălucit. El a sacrificat guvernarea pentru a-și consolida puterea și pare să fie în mod bizar mulțumit cu un post de vicepremier pentru Dâncu și posturi în administrația locală. Nu tocmai o carte de vizită excelentă.
Și nici alternativele nu sunt foarte promițătoare, Victor Ponta nu prea are cum să devină, în caz de criză, președintele PSD. Ar însemna să fie înlocuită o condamnare certă (Dragnea) cu o condamnare posibilă (Ponta). Cât despre Valeriu Zgonea, acesta este o necunoscută. El este un politician (mult) mai bun decât i se dă credit în presă. Dar nivelul de zgomot pe care președintele Camerei îl produce în jurul său ne împiedică să vedem dacă este suficient de bun pentru a conduce PSD.
Astfel, faptul că PSD se pricepe mai bine la societate decât PNL nu înseamnă neapărat că va lua deciziile cele mai bune. Mai degrabă aș zice că previne insistența în eroare.
Citiți și: Ce oferă PSD zilele astea
