După mai bine de 50 de ani, oamenirea se pregătește să survoleze din nou Luna. În seara de 1 aprilie, de la Centrul Spațial Kennedy, misiunea Artemis II a decolat la ora 18:35 EDT, sub privirile a milioane de oameni din întreaga lume.
A fost o lansare cu miză mare, într-o fereastră de timp strânsă, presărată cu vreme schimbătoare și o soluție tehnică recuperată din arhive. Racheta SLS și capsula Orion au părăsit rampa după un numărătoare inversă fără sincope, dar încărcată de tensiune. NASA trebuia să profite de una dintre ultimele oportunități de a lansa înainte de termenul-limită din 30 aprilie.
Soluții de arhivă pentru tehnologia viitorului
Lunile dinainte au însemnat reparații și reveniri în hangar: scurgeri persistente de hidrogen, probleme de flux al heliului, intervenții de urgență pe un lansator care a pus la încercare răbdarea inginerilor. În ziua lansării, însă, operațiunea de alimentare criogenică s-a desfășurat fără incidente majore.
Apoi a apărut complicația de ultim moment. Sistemul de Oprire a Zborului, mecanismul care trebuie să autodistrugă racheta dacă se abate periculos de la traiectorie, a dat erori.
Fără el funcțional, lansarea era imposibilă. Inginerii au mers pe firul istoriei și au găsit soluția într-un sertar al trecutului: o piesă „istorică” din epoca Navetei Spațiale. Montată rapid, testată, validată. A funcționat impecabil și a deblocat unda verde. Nici norii și aversele locale nu au mai putut sta în cale. Artemis II a pornit către Lună.
Un echipaj al premierelor și testul suprem
La bordul capsulei Orion se află patru astronauți care scriu, fiecare în felul său, câte un capitol nou. Misiunea durează zece zile și va duce echipajul în jurul feței îndepărtate a Lunii. Comandant este Reid Wiseman. Christina Koch este pe cale să devină prima femeie care trece dincolo de orbita terestră joasă. Victor Glover va fi primul astronaut de culoare care realizează acest zbor. Jeremy Hansen, din partea Agenției Spațiale Canadiene, devine primul non-american trimis spre Lună.
Iar Reid Wiseman își va sărbători împlinirea a 50 de ani chiar în timpul misiunii, pregătindu-se să devină, într-o misiune ulterioară, cel mai vârstnic astronaut care a vizitat solul lunar, scrie curiozitate.ro.
Dincolo de simboluri, Artemis II este un test în mărime naturală. Zborul verifică, pas cu pas, sistemele capsulei Orion și ale lansatorului SLS. Datele colectate vor confirma sau ajusta capabilitățile tehnologice pentru viitoarele misiuni Artemis, care au ca obiectiv un aselenizare cu echipaj uman la Polul Sud al Lunii, cel mai devreme în 2028.
NASA va folosi totodată această călătorie pentru a studia în detaliu efectele zborurilor spațiale de durată asupra organismului uman, pregătind terenul pentru drumuri și mai îndrăznețe, către Marte și dincolo de ea.




























Comentează