Remus Pricopie a contestat la CCR decizia BEC prin care i-a fost respinsă candidatura - Război cu legea care impune liste de semnături (Document)

Autor: Florin Pușcaș

Publicat: 18-03-2025 23:14

Actualizat: 19-03-2025 01:14

Article thumbnail

Sursă foto: hotnews.ro

Remus Pricopie a depus marți o contestație la Curtea Constituțională împotriva Deciziei Biroului Electoral Central (BEC) nr. 39D/17.03.2025, prin care i s-a respins înregistrarea candidaturii independente la alegerile pentru Președintele României. Pricopie contestă legalitatea deciziei și ridică probleme de constituționalitate privind prevederile care impun candidaților independenți să obțină 200.000 de semnături pentru a se înscrie în cursa electorală.

Motivarea Deciziei BEC

Biroul Electoral Central a respins candidatura lui Remus Pricopie pe motiv că acesta nu a îndeplinit cerințele legale impuse de Legea nr. 370/2004 privind alegerea Președintelui României. Mai precis, dosarul său nu conținea lista cu cele 200.000 de semnături necesare, fiind depus doar un formular-tip necompletat. Conform articolului 4 alin. (2) și articolului 27 alin. (2) lit. c) din legea menționată, această listă este obligatorie pentru validarea candidaturii.

Prin urmare, BEC a considerat că Pricopie nu a respectat cerințele legale pentru susținerea unei candidaturi și a decis respingerea acesteia, împreună cu respingerea semnului său electoral.

Argumentele lui Pricopie

În contestația depusă, Remus Pricopie artă că CCR are competența exclusivă de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României, atribuție ce rezultă atât din dispozițiile constituționale, cât și din jurisprudența sa anterioară. În această calitate, Curtea nu se poate limita doar la verificarea respectării formale a prevederilor legale, ci trebuie să examineze și constituționalitatea acestora. O astfel de interpretare restrictivă ar conduce la concluzia că Legea nr. 370/2004 scapă complet controlului de constituționalitate a posteriori, ceea ce este inacceptabil într-un stat de drept. Dacă instanțele de drept comun nu au competența de a sesiza Curtea Constituțională cu privire la această lege și dacă, în același timp, Curtea însăși nu ar putea realiza un astfel de control în cadrul procedurii de validare a candidaturilor, ar rezulta că nicio autoritate nu poate verifica compatibilitatea Legii nr. 370/2004 cu Constituția, ceea ce ar crea un precedent periculos. Prin urmare, în lumina principiului supremației Constituției, Curtea Constituțională este îndreptățită să analizeze inclusiv condițiile impuse de această lege pentru înregistrarea candidaturilor.

Pricopie mai susține că cererea de a prezenta 200.000 de semnături pentru susținerea unei candidaturi independente la alegerile prezidențiale reprezintă o barieră excesivă și discriminatorie, care contravine principiului egalității în fața legii, consacrat de articolul 16 din Constituție. Candidații susținuți de partide beneficiază de o infrastructură politică, logistică și financiară care le facilitează obținerea acestui număr de susținători, în timp ce un candidat independent, lipsit de aceste resurse, se confruntă cu o povară disproporționată. Acest prag ridicat are efectul de a exclude artificial din competiția electorală persoanele care nu fac parte din structuri politice consacrate, reducând astfel pluralismul politic și limitând dreptul cetățenilor de a alege dintre opțiuni diverse. De altfel, în multe state europene, pragul de semnături necesare pentru depunerea unei candidaturi este semnificativ mai redus, ceea ce demonstrează că un astfel de număr nu este necesar pentru asigurarea legitimității procesului electoral.

Contestația mai indică faptul că normele criticate sunt, de asemenea, lipsite de claritate și previzibilitate, întrucât reglementează într-un mod ambiguu obligația depunerii listei de susținători în cazul candidaților independenți. Articolul 27 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 se referă la „propunerea” unei candidaturi, concept care, în mod uzual, este aplicabil candidaților desemnați de partide politice. În cazul unui candidat independent, nu există o astfel de „propunere” formulată de un terț, ceea ce face ca aplicarea prevederii respective să fie neclară. Or, Curtea Constituțională a reținut constant că o lege care afectează drepturi fundamentale trebuie să fie redactată clar și precis, astfel încât destinatarii săi să înțeleagă fără echivoc obligațiile ce le revin. În cazul de față, caracterul vag și ambiguu al normei criticate permite interpretări abuzive, ceea ce contravine principiului legalității și dreptului fundamental la securitate juridică.

Se mai amintește în contestați că, în jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că orice limitare a dreptului de a fi ales trebuie să urmărească un scop legitim și să fie proporțională cu obiectivul urmărit. O măsură care îngrădește excesiv acest drept, fără a fi justificată de o necesitate reală, este contrară principiilor democratice. În acest sens, impunerea unui prag de 200.000 de semnături pentru candidaturile independente nu este justificată de niciun interes public real, ci doar servește la menținerea unei structuri electorale care favorizează partidele politice. Comisia de la Veneția a recomandat în mod expres ca regulile privind înregistrarea candidaturilor să nu creeze obstacole artificiale și să nu împiedice competiția electorală. În cazul de față, norma națională restricționează accesul la alegeri într-un mod care depășește ceea ce este necesar pentru buna organizare a procesului electoral, constituind o măsură disproporționată și incompatibilă cu standardele internaționale privind alegerile libere și corecte.

Ce urmează?

Curtea Constituțională urmează să analizeze cauza și să se pronunțe în ședința de miercuri, 19 martie 2025, de la ora 12:30, pe baza sesizării și a documentelor depuse. În cazul în care Curtea îi dă dreptate lui Pricopie, aceasta ar putea anula decizia BEC și să permită înregistrarea candidaturii sale. Mai mult, ar putea ridica problema necesității modificării legislației electorale, în special în ceea ce privește condițiile impuse candidaților independenți.

Dacă CCR respinge contestația, Remus Pricopie nu va putea candida la alegerile prezidențiale din 4 mai 2025, iar reglementările actuale privind candidaturile independente vor rămâne în vigoare..

Contestație Remus Pricopie decizie BEC respingere candidatură by florinpuscas

Google News
Comentează
Articole Similare
Parteneri