Premium
În curând Ryu Ishihara va majora preţul pentru o porţie de tăieţei japonezi de tip soba (noodles n.r.), pentru prima dată în ultimul deceniu, după ce invadarea Ucrainei de către Rusia s-a repercutat asupra tăieţeilor produşi din hrişcă, transmite Reuters, citat de Agerpres.
Chiar dacă hrişca din Rusia poate fi în continuare importată, instalabilitatea şi perturbările apărute în industria de shipping au creat întârzieri în achiziţionare. Asta a creat noi probleme pentru proprietarii micilor restaurante japoneze care prepară tăiţei ieftini, cum este şi cel al lui Ryu Ishihara, care suferă deja de pe urma majorării globale a preţurilor la materii prime, care cumulată cu deprecierea yenului, a dus la majorarea preţurilor.
"Furnizorii au făcut tot ce au putut, dar de data asta situaţia est atât de gravă încât nu putem evita creşterea preţurilor. Sunt lucruri pentru care trebuie să majorez preţul cu 10 până la 15%", spune Ryu Ishihara.
În prezent preţurile la porţia de tăiţei de tip soba preparată de Ryu Ishihara variază între 290 de yeni (2,25 dolari) şi 550 de yeni, în funcţie de garniturile alese.
"Acum, cu războiul, costurile pentru importurile de hrişcă au crescut", spune Ryu Ishihara.
Chiar dacă tăieţeii de tip soba sunt un produs simbol al bucătăriei japoneze, în 2020 Japonia a produs doar 42% din necesarul său de hrişcă, arată cifrele furnizate de Japan Soba Association. Restul este acoperit din importuri, iar în 2018 Rusia a fost al treilea furnizor de hrişcă al Japoniei, potrivit Ministerului nipon al Agriculturii. În 2021, Rusia a urcat pe locul al doilea, devansând China, iar până în luna februarie a acestui an a fost cel mai mare furnizor de hrişcă al Japoniei.
Apoi Rusia a invadat Ucraina, ceea ce a dus la o explozie a preţurilor la materii prime, în timp ce yenul japonez s-a prăbuşit la cea mai redusă valoare din ultimii 20 de ani. La toate acestea s-au adăugat şi sancţiunile impuse băncilor ruseşti, care au blocat accesul Moscovei la sistemul financiar internaţional şi au creat dificultăţi în soluţionarea unor plăţi.
Toate acestea înseamnă bătăi de cap pentru procesatorii de hrişcă din Japonia, cum este Hua Yue. Compania sa obişnuia să importe seminţe de hrişcă din Rusia şi ale state, inclusiv China, în loturi de 800 până la 1.000 de tone. Până acum cele mai mari probleme apărute sunt întârzierile şi o creştere de 30% a preţurilor la hrişca din Rusia în ultimele şase luni.
În condiţiile în care Rusia produce aproximativ jumătate din cantitatea globală de hrişcă, problemele apărute în urma războiului din Ucraina înseamnă că cererea se va reorienta spre China, al doilea producător mondial. Însă în condiţiile în care China îşi reduce în fiecare an producţia de hrişcă, preţurile ar urma să crească şi mai mult.
"Aşa că ar putea deveni mai greu să mănânci tăieţei soba la restaurantele cu preţuri mici", spune Hua Yue.
