REPORTAJ - Ziua care schimbă RADICAL politica: miza protestului împotriva lui Gabriel Oprea

Tinerii frumoși și liberi, cum sunt ”alintați” protestatarii din ultimii ani, au ieșit din nou în stradă. Motivul protestului a fost unul neașteptat: votul din Senat împotriva lui Gabriel Oprea. Spun neașteptat pentru că în ultimii ani am avut multe voturi scandaloase în Parlament, dar niciodată nu s-a ieșit în stradă. Aceasta ar putea fi ziua care schimbă raționamentul politicienilor. Până acum, votau, era scandal în presă, dar oamenii nu ieșeau în stradă. Acum au ieșit în stradă și politicienii se tem de două lucruri foarte tare: DNA și protestele de stradă.

Citește și: Liviu Dragnea, 'încolţit' de protestatari: 'Puşcăria e a ta' / VIDEO

La ora 18.00, protestatarii abia se adunau și se dumireau unde va avea loc protestul anunțat pe Facebook. Majoritatea credeau că va fi în Piața Constituției și așa era mai normal. În schimb, protestul a avut loc pe o altă latură a Parlamentului, care nu aparține doar Senatului, pentru că este împărțită cu cei de la Curtea Constituțională.

Urcând panta care ne ducea la locul de protest, am intrat în vorbă cu un grup de tineri. Fiecare se temea că nu se vor aduna mulți oameni și la început așa a părut. Până la ora 18.30 au fost chiar foarte puțini oameni, dar apoi a venit valul și trotuarul s-a umplut. Practic, protestatarii ajunseseră să stea în boscheții de pe marginea drumului, pentru că zona nu a fost niciodată amenajată pentru adunări publice. Majoritatea stăteau în iarbă, iar o ploaie mocănească nu făcea decât să lase impresia că protestul va fi unul pe repede înainte, un scurt semnal pentru clasa politică.

Liniștea a fost spartă de motocicliști

Monotonia care pusese stăpânire pe întreaga adunare a fost spartă de un grup numeros de motocicliști. În semn de solidaritate cu Bogdan Gigină, aceștia au venit la protest purtând poze cu tânărul polițist pe parbriz. Lângă motocicliști s-a dus rapid și Clotilde Armand, care apoi s-a retras mai în spate, pe iarba înaltă din fața Academiei Române. Oamenii au observat-o, dar reacțiile au fost mai degrabă de indiferență.

Sosirea motocicliștilor a fost un moment de declic al acestui protest, un moment care le-a adus aminte oamenilor de ce au venit acolo. La început, lozincile s-au strigat răzleț și nu aveau nimic din energia altor proteste. Oamenii nu erau organizați și le lipsea arsenalul devenit deja clasic la proteste.

Ca jurnalist care a participat la toate protestele mari din ultimii ani, am realizat că oamenii au venit nepregătiți, dar majoritatea erau scandalizați. Am intrat în vorbă cu mai mulți tineri, iar unul dintre ei mi-a adresat întrebarea cheie a acestor zile: ”Frate, ești de la presă? Explică-mi și mie cum au putut să-l scape pe unul acuzat de crimă? Băi, eu dacă-l mierlesc pe unul, fac 25 de ani la sigur și ăsta scapă că e senator?”, mi-a spus un tânăr cu părul lung, dat pe spate și o geacă de piele neagră. Nu am știut ce să-i răspund. Nu am știut cum să-i răspund că niște oameni cu care mă întâlnesc zilnic în Parlament l-au apărat pe unul de-al lor de o acuzație de ucidere din culpă pentru că sunt prieteni, pentru că au datorii unii față de alții și pentru că legea le permite să-l salveze. De fapt, puteam să îi dau acest răspuns, dar îmi era rușine de faptul că pe mulți dintre cei 73 de senatori îi cunosc și îi văd zilnic.

Citește și: SCANDAL la proteste: Se forţează intrarea în Parlament / VIDEO / UPDATE

Protestul și-a urmat calea firească. Lozinci inventate pe loc precum ”Gabi Oprea nu uita/Pușcăria e a ta!” sau ”73 de senatori/Apără un infractor!”. Am încercat să înțeleg cum îl văd oamenii pe Gabriel Oprea, personajul Gabriel Oprea. Unii îi cunoșteau trecutul, alții nu. Un rezumat bun mi-a fost făcut de o fată mică, blondă, cu ochi albaștrii. ”Gabi Oprea, în urmă cu un an, era Dumnezeu!”, mi-a spus tânăra. Și chiar așa era. Un Dumnezeu al politicii: vicepremier, omul care ținea în mână majoritatea guvernamentală, omul de care se temeau atât Ponta, cât și Iohannis, omul care luase în stăpânire biroul lui Ceaușescu și care își etalase fotografii cu el din tinerețe și până la senectute, omul care avea jacuzzi în biroul de la Minister, omul care se deplasa doar cu coloana oficială. Acesta era Gabriel Oprea, un Dumnezeu al politicii de pe Dâmbovița.

Pe caldarâm s-au aprins lumânări în memoria lui Bogdan Gigină. Jandarmii au încercat să protesteze firav, spunându-le oamenilor că este domeniu public, dar niciunul nu s-a încumetat să întrerupă acest moment simbolic. Oamenii îi scandează numele lui Bogdan Gigină, dar interesant este că imediat totul se transformă într-o manifestație de susținere a DNA. Protestatarii strigă cu patos doar când vine vorba despre DNA, semn că procurorii Laurei Codruța Kovesi au mare trecere în rândul tinerilor frumoși și liberi. Nu pot să nu mă gândesc ce revoltă ar putea provoca Kovesi, dacă le-ar cere oamenilor să iasă în stradă, împreună cu ea, împotriva clasei politice. Tăvălugul care l-a măturat pe Victor Ponta ar părea un mic val într-un păhărel de plastic.

Se rupe cordonul de jandarmi

Calmul protestelor este întrerupt total pe neașteptate. Protestatarii le-au cerut jandarmilor să oprească traficul, dar unul dintre ei a fost mai nerăbdător și a sărit în stradă. Instant a fost preluat de jandarmi, dar restul protestatarilor s-au mobilizat și au venit tăvălug peste forțele de ordine.

Am văzut acest episod și în 2012. Un om oarecare dă un scurt semnal, moment în care toată mulțimea reacționează. În 2012 era a fost într-o seară o piatră, într-o altă seară un gard de protecție, ambele aruncate spre jandarmi. Acum, semnalul a fost ieșirea în decor a unui cetățean oarecare.

În fața porții de la Senat s-a format un cordon de jandarmi, iar în spatele porții un alt cordon, însă protestatarii nu au mai forțat. Mulțimea s-a instalat pe carosabil și s-au reluat lozincile. De data aceasta, protestul a căpătat un pronunțat accent politic. S-a scandat mult împotriva PSD, dar nu a fost uitat nici Liviu Dragnea. ”Dragnea nu uita/Pușcăria e a ta!” sau ”Condamnatul! Condamnatul!”, au fost lozincile care i-au fost strigate liderului PSD.

Am lăsat puțin protestele și am intrat în vorbă cu un jandarm.

R. Cum e?

J. Păi, după cum vezi. E liniște.

R. Da, ca reporter care a mai fost și în 2012 și la protestele pentru Roșia Montană, acum chiar pare liniște.

J. E liniște. Nu înțeleg exact ce vor, că și dacă intră în Parlament, oricum nu vor găsi pe nimeni acolo.

R. Nici voi nu vă omorâți cu firea să-i țineți în frâu.

J. Păi ce rost are? Îi lăsăm aici să protesteze, că oricum mulți dintre noi sunt de acord cu ei. Nu iese cu scandal, îți zic eu.

R. Am văzut și în 2012 genul ăsta de răzvrătire a mulțimii. Fără niciun semnal aparent, toți acționează la unison, dar mereu există un mic declanșator.

J. (Râde) Ai văzut bine.

R. Până la ce oră au autorizație?

J. Ce autorizație? Nu e protest autorizat (râde)

R. Adică stau cât vor ei?

J. Când se face de ultimul metrou, o să vezi că pleacă imediat.

Nici măcar n-a fost nevoie de ultimul metrou. La ora 21.00 s-a spart târgul și majoritatea protestatarilor au început să plece către casele lor. În urmă rămâne însă un avertisment: oamenii urmăresc cu atenție evoluția clasei politice și le place al dracului de tare de Kovesi și oamenii ei. Prea puțin le plac oamenii politici, iar la un nou gest similar făcut în Parlament, tinerii frumoși și liberi se vor întoarce în stradă. Acest protest a fost doar un semnal, un semnal că totul este urmărit cu atenție și puțină îngrijorare.