Premium
Majoritatea reprezentanţilor sistemului judiciar prezenţi luni la dezbaterea referitoare la redefinirea abuzului în servicu au sugerat că se poate impune un prag, însă acesta să fie cât mai redus. Ministerul Justiţiei a organizat o dezbatere publică privind modificarea şi completarea dispoziţiilor din Codul penal referitoare la abuzul în serviciu în acord cu deciziile Curţii Constituţionale a României, la care au fost prezenţi reprezentanţii instituţiilor din cadrul sistemului judiciar, ai asociaţiilor profesionale ale magistraţilor, mediului academic şi profesiilor juridice liberale.
În acest context, judecătorul Gabriela Baltag, membru CSM, a afirmat că opinia minoritară a judecătorilor din cadrul Consiliului este aceea de a se impune un prag "înalt". "Consiliul Superior al Magistraturii a discutat în Comisia 1 problema abuzului în serviciu. S-au diferenţiat două poziţii - una majoritară şi una minoritară. În ceea ce mă priveşte, sunt pe poziţia minoritară, poziţie care consemna necesitatea instituirii unui prag valoric, spre deosebire de cealaltă poziţie. Această poziţie este de actualitate în prezent în lumina şi a deciziilor CCR. Din partea Consiliului nu putem avansa o valoare concretă, putem însă ţine cont de recomandările CCR, de Comisia de la Veneţia şi de toate menţionate de alte Curţi Constituţionale de prestigiu care vorbesc despre necesitatea instituirii unui prag înalt, înalt însemnând semnificativ nu unul derizoriu. Putem să-l raportăm, aşa cum avem şi în legislaţia noastră, consecinţe grave sau deosebit de grave, dumneavoastră aveţi libertatea să hotărâţi, nu putem spune noi, dar este obligatoriu, din punctul nostru de vedere, să se stabilească un prag care să răspundă nevoilor şi nu de un leu sau doi, cu titlu de exemplu", a spus Gabriela Baltag.
Întrebată ce înseamnă opinia minoritară, Gabriela Baltag a răspuns: "Semnificativă. Cam şapte judecători au exprimat această poziţie, numai judecători fără procurori". Vicepreşedintele Consiliului Cristian Ban a completat afirmaţia judecătoarei Baltag, arătând că opinia majoritară a fost alcătuită din zece magistraţi de la CSM, adăugând că el este pentru neimpunerea unui prag. "Zece sau 11 a fost opinia majoritară. Eu sunt pentru opinia majoritară. Am apreciat că nu se impune acest prag. De ce? Pentru că pentru a stabili acest prag, în prima teză haideţi să spunem că este posibil, în cea prin care se produce o pagubă, să cuantificăm în bani. Ce se întâmplă, însă, cu o cuantificare în bani a tezei a doua - intensitatea vătămării. Cum putem noi să apreciem, să cuantificăm această vătămare prin stabilirea unui prag? O să ajungem exact de unde am pornit, exact principiul securităţii raporturilor în componenta sa referitoare la claritate şi previzibilitate a legii, o să ne confruntăm exact cu aceeaşi problemă", a afirmat Cristian Ban.
El a adăugat că, în cazul în care se impune un prag, trebuie modificată şi legislaţia privind achiziţiile publice. "Dacă se impune acest prag trebuie modificată legislaţia aferentă şi care vine în concordanţă cu abuzul în servicu. Şi aici mă refer la legislaţia privind achiziţiile publice, care nu poate fi lăsată în aer. Ar trebui incriminate anumite infracţiuni speciale în aceste domenii pe care în momentul de faţă le acoperă doar infracţiunea de abuz în serviciu", este de părere vicepreşedintele CSM.
Cristian Ban a mai arătat că opinia majoritară din CSM doreşte ca, în cazul stabilirii pragului, acesta să fie orientat pe statistica Ministerului Public. "Dacă se ajunge la concluzia că trebuie stabilit un prag valoric, eu unul, şi aici exprim opinia majoritară a colegilor din CSM, noi vedem o orientare pe statistica Ministerului Public. Să vedem acele decizii, hotărâri prin care s-a pronunţat acel 18 indice 1 prin care s-a considerat că fapta nu întruneşte gradul de pericol social al unei infracţiuni sau, mai nou, din 2014, instituţia renunţării la urmărire penală, să vedem unde colegii noştri magistraţi procurori, confirmate ulterior deciziile lor de instanţe, s-au oprit şi s-au orientat prin stabilirea unui grad valoric", a conchis Ban.
Adriana Şandru, unul dintre reprezentanţii Parchetului General, a arătat că poziţia instituţiei este aceea că nu se impune stabilirea unui prag. "Poziţia noastră constantă în ceea ce priveşte pragul în cazul infracţiunii de abuz în servicu este de a nu se stabili acest prag. (...) Această incriminare nu poate fi condiţionată, oricare ar fi ea, de existenţa unui prejudiciu. Apreciem că magistratul este cel care poate aprecia dacă se impune sau nu trimiterea în judecată, atât în ceea ce priveşte prejudiciul, cât şi intensitatea vătămării aşa cum se prevede în decizie (decizia CCR - n.r.). Apreciem că există suficiente pârghii, aceea de renunţare la urmărire penală, renunţare la judecată, pentru care se poate stabili dacă într-adevăr se impune sau nu trimiterea în judecată, condamnarea sau nu penală pentru o infracţiune de abuz în serviciu", a declarat Adriana Şandru.
Ovidiu Predescu, consilier al procurorului general Augustin Lazăr, a citat o statistică în care se arată că, în ultimii cinci ani, din situaţia privind infracţiunea de abuz în serviciu rezultă clar că, atât până în 2014, cât şi după 2014, niciun procuror nu a trimis în judecată pentru un prejudiciu mai mare de 1.000 de lei. În schimb, procurorul Marius Bulancea, reprezentantul DNA la dezbatere, a precizat că, în cazul în care nu vor fi identificate soluţii pentru neimpunerea unui prag, acesta să fie stabilit la nivelul salariului minim pe economie. "Cred că ar trebui să se pornească de la o analiză a practicii judiciare. Să vedem de la ce prag, de la ce valoare a prejudiciului magistraţii au considerat că fapta nu este suficient de gravă şi nu se justifică sancţionarea penală, ci s-au dispus soluţii, fie de renunţare a urmăririi penale confirmate de judecători, fie de renunţare sau de amânare a aplicării pedepsei. (...) Alternativ, în măsura în care nu ar fi identificate suficiente asemenea soluţii, (...) noi credem că valoarea care ar trebui să fie avută în vedere este salariul minim pe economie, credem că asta este o valoare obiectivă în raport de care putem să apreciem că o consecinţă este sau nu suficient de gravă. Cred că o stabilire mai mare ar crea o discriminare total nejustificată între funcţionarii publici şi demnitarii care pot fi subiecţi activi ai infracţiunii de abuz în serviciu şi alte persoane care nu au calitate specială", a explicat Bulancea.
Paul Chisac, reprezentant al DIICOT, a cerut să se precizeze clar când este atins respectivul prag. "Considerăm că noua reglementare, în momentul în care face trimitere la prag, trebuie să precizeze că acesta este considerat atins indiferent dacă a fost săvârşit un singur act material sau mai multe acte materiale prin suma cărora se ajunge la acel prag sau dacă a fost săvârşită o infracţiune ori un concurs de infracţiuni. În momentul în care din mai multe încălcări mai mici se ajunge la acel prag, încălcări săvârşite de aceeaşi persoană, pragul ar trebui considerat ca fiind atins, iar cumulul faptelor ar trebui încadrat în infracţiunea săvârşită", a spus reprezentantul DIICOT, conform Agerpres.
Procurorul Bogdan Gabor, reprezentant al Asociaţiei Procurorilor din România, a susţinut că pragul minim ar trebui să fie cel mult 2.000 de lei. "Pentru a respecta deciziile de previzibilitate şi predictibilitate, cred că instituirea pragului ar trebui, în forma de bază, să se raporteze la practica judiciară până în prezent, ceea ce înseamnă, din ce ştiu eu până acum, un prag minim undeva în jurul sumei de 1.000 - 2.000 de lei cel mult, iar în forma cealaltă, prevăzută soluţia legislativă de la evaziune fiscală cu instituirea unor clauze de nepedepsire şi instituirea unor clauze de reducere a pedepselor în mod gradual", a precizat Bogdan Gabor.
