Premium
La începutul acestei săptămâni, Republica Moldova a făcut istorie, cumpărând gaze dintr-o sursă care nu este Gazprom, a declarat Nicu Popescu, ministrul de Externe al republicii, într-un interviu acordat BBC.
"Luni, țara noastră a făcut istorie", a spus ministrul de externe al Republicii Moldova. "Pentru prima dată, Moldova a cumpărat gaze dintr-o sursă care nu era Gazprom-ul rusesc".
Transportul de gaz de la compania PGNiG din Polonia a fost de un milion de metri cubi.
Moldova va avea nevoie de volume mult mai mari dacă Gazprom va face ceea ce a amenințat că va face: să închidă robinetele de gaz, comentează BBC.
Până acum, 100% din gazul moldovenesc a venit din Rusia. Dar contractul de furnizare a expirat la sfârșitul lunii septembrie. Gazprom a majorat prețul, iar Moldova a refuzat să-l plătească. În lipsa unui nou acord, gigantul energetic rus a redus livrările, ceea ce a determinat Moldova să declare o stare de urgență de 30 de zile. Gazprom a acuzat Moldova că "a provocat o criză" și a cerut rambursarea unei datorii de 709 milioane de dolari (514 milioane de lire sterline), pe care Moldova o contestă.
Negocierile continuă. Oficialii moldoveni spun că ar dori să semneze un nou contract cu Gazprom, dar numai dacă termenii sunt favorabili.
În cazul în care nu se va încheia niciun acord cu Rusia, ar putea Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa, să cumpere suficient gaz din altă parte?
"Este cel mai prost moment pentru a avea o criză a gazului acasă", recunoaște Popescu. "Prețurile sunt mai mari ca niciodată. Vedem această criză de piață la scară globală. Dar am avut sprijin. În ultimii ani, România a construit o nouă conductă de gaze în Moldova, care ne oferă o supapă de siguranță. De asemenea, am primit sfaturi de la Uniunea Europeană despre cum să diversificăm aprovizionarea cu gaze a unei țări în câteva zile."
Aflată cândva pe orbita Moscovei, mai nou, Moldova s-a înclinat de la Rusia spre Occident. Conducerea țării este acum pro-europeană și susține legături mai strânse cu UE. Mulți dintre cei de aici suspectează că criza gazelor este modul în care Kremlinul își exprimă dezaprobarea.
"Anul acesta am avut alegeri parlamentare și partidul pro-Rusia a pierdut", spune Sergiu Tofilat, fost consilier pe probleme de energie al președintelui Republicii Moldova. "Avem un partid pro-occidental la putere aici. Astfel, Rusia și-a schimbat abordarea în ceea ce privește aprovizionarea cu gaz. Kremlinul vrea să pedepsească poporul moldovean pentru că a votat împotriva unui partid pro-Rusia. Este politică pură".
"Vladimir Putin încearcă să mențină fostele țări sovietice în zona de influență a Kremlinului. Noi nu vrem să stăm în genunchi în fața Moscovei. Trebuie să spunem nu șantajului rusesc și avem acum ocazia să scăpăm de influența rusă în Moldova."
Kremlinul neagă folosirea energiei ca armă. Președintele Putin a respins recent sugestia ca fiind "un nonsens total, o prostie și o bârfă motivată politic".
Pentru Moldova, însă, reducerea influenței Rusiei nu va fi ușoară. Din punct de vedere energetic, Moldova este strâns legată de Moscova. Nu numai că țara a fost dependentă 100% de gazul rusesc, dar propria sa companie de gaze, Moldovagaz, este deținută majoritar de Gazprom. Iar peste 80% din energia electrică a Moldovei provine de la o centrală electrică deținută de ruși în Transnistria - o regiune separatistă a Moldovei, susținută economic, politic și militar de Moscova.
Dacă privim negocierile privind gazele naturale ca la un joc de poker, atunci Rusia are o mână foarte puternică.
Dar Transnistria s-ar putea dovedi a fi un punct slab pentru Moscova.
"Gazprom are nevoie de un contract de gaze cu Moldova pentru a putea aproviziona cu gaze și regiunea separatistă", spune Sergiu Tofilat. "Gazprom este o companie publică, cu acțiuni listate la bursă. Ea nu-și poate permite să semneze un contract cu furnizorul transnistrean care nu este recunoscut oficial".
