Premium
Dacă va reuși să-și atingă obiectivele în Ucraina, va căuta oare Rusia să-și extindă stăpânirea în „Republica Moldovenească Nistreană”, adică asupra Transnistriei, care s-a separat de Moldova în 1991? Acestea sunt temerile Chișinăului... Mai ales că mai multe declarații ale oficialităților ruși sugerează acest lucru
La scurt timp după obținerea independenței față de Uniunea Sovietică, Rep. Moldova s-a confruntat cu secesiunea Transnistriei, zonă predominant rusofonă. Aceasta a dat naștere unui conflict care s-a încheiat cu intervenția armatei ruse și cu semnarea unui acord care acordă o largă autonomie regiunii separatiste. Mai mult, în schimbul „neutralității” Rusiei, Chișinăul s-a angajat să renunțe la orice apropiere de România, relatează Zone Militaire Opex 360 citat de Rador Radio România și preluat de stiripesurse.md
De atunci, acest conflict este „înghețat”. Dar e nevoie doar de o scânteie pentru ca ostilitățile să se reia. Iar „Republica Moldovenească Nistreană” se pregătește pentru asta. Pe 22 ianuarie, președintele acesteia, Vadim Krasnoselski, a cerut Ministerului Securității Statului și Apărării să ia măsuri pentru a face față acestei eventualități. „Astăzi, imediat”, a insistat el.
Deși în rândul populației Rep. Moldova există un curent pro-rus semnificativ, Chișinăul a inițiat o apropiere de Uniunea Europeană - au fost deschise negocierile pentru aderare - și de NATO.
În realitate, Moldova a stabilit legături cu NATO încă din anii 1990, în special prin aderarea la Consiliul de Cooperare Nord-Atlantic, apoi la Parteneriatul pentru Pace [PPP]. Această cooperare a continuat apoi cu adoptarea, în 2006, a primului plan individual de acțiune pentru parteneriat [IPAP].
În același timp, la Chișinău și-a deschis porțile un Centru de Informare și Documentare NATO [NATO CID]. Această structură este de fapt o organizație non-guvernamentală, non-profit, al cărei scop este de a promova „valorile și principiile euro-atlantice” și de a sprijini cooperarea dintre Moldova și Alianța Atlantică.
Cu toate acestea, pe 8 februarie, seara, CID-ul NATO de la Chișinău a fost victima unui incendiu, aparent pus de o mână criminală. În orice caz, asta au spus oficialii săi, printr-un comunicat de presă.
„Regretăm să vă informăm că incendiul care a afectat sediul nostru în data de 8 februarie 2024 a fost provocat intenționat. Condamnăm ferm acest act de violență și suntem profund îngrijorați de consecințele sale”, au spus aceștia în comunicat. „Colaborăm îndeaproape cu autoritățile relevante pentru a investiga acest incident și pentru a-i aduce pe cei responsabili în fața justiției”, au adăugat.
Deocamdată, doar Ambasada Statelor Unite în Moldova a emis o scurtă declarație prin intermediul rețelelor de socializare pentru a „condamna ferm actul de violență comis împotriva Centrului de Informare și Documentare NATO”.
Cu toate acestea, în timp ce unele surse au susținut că un cocktail Molotov a fost aruncat pe fațada clădirii care găzduiește CID-ul NATO, Inspectoratul General al Poliției Republicii Moldova nu a confirmat încă caracterul intenționat al acestui incendiu. Dar a indicat că această ipoteză va fi examinată îndeaproape în timpul anchetei pe care a deschis-o.
Rețineți că CID-ul NATO este o structură separată de biroul de legătură pe care NATO l-a inaugurat la Chișinău în 2017, la solicitarea guvernului moldovenesc, condus atunci de pro-europeanul Pavel Filip.
La acea vreme, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, saluta un „pas important din punct de vedere politic”, care viza „întărirea cooperării cu NATO” și „îmbunătățirea sprijinului pentru reformele inițiate de guvernul Republicii Moldova”.
Această inițiativă a fost puternic criticată de Igor Dodon, președintele la acea vreme al Republicii Moldova. „Nu mă interesează ce spun alții din afară. Sunt îngrijorat de neutralitatea și securitatea cetățenilor moldoveni. Pentru mine, deschiderea unui astfel de birou nu va asigura securitatea oamenilor”, a spus Dodon.
