DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Respinse la concursurile din sistem, alese de Predoiu. Viitorul procuror general, făcut praf de proprii colegi. Şi viitoarea adjunctă are probleme

Epoch Times Romania
Gabriela Scutea

Gabriela Scutea şi Maria Magdalena Militaru, propunerile ministrul Predoiu pentru funcţia de procuror general, respectiv de adjunct al procurorului general, nu au reuşit să ajungă prin concurs pe funcţii de conducere. Dacă Scutea a fost respinsă în 2017 la concursul pentru funcţia de procuror general adjunct al Parchetului Curţii de Apel Braşov, Maria Magdalena Militaru a ieşit abia pe locul 3 în 2019, la concursul pentru funcţia de procuror general al Parchetului Curţii de Apel Bucureşti. De altfel, Scutea nu este la primul eşec de acest fel, în 2006 înregistrând un eşec usturător la concursul pentru gradul profesional de PÎCCJ.

Toate aceste informaţii despre Gabriela Scutea, dar şi alte probleme din CV-ul acesteia, sunt menţionate de Asociația „Inițiativa pentru Justiție”, condusă de procurorul care a deschis dosarul "10 august", într-o scrisoare adresată Secţiei pentru procurori a CSM, în care se solicită avizarea negativă a propunerii lui Predoiu. Aceeaşi asociaţie dezvăluia recent că Gabriela Scutea este una dintre autorii OUG 13/2017, semnând la momentul respectiv pentru legalitatea actului normativ.

Vezi şi: EXCLUSIV - MCV nu este obligatoriu pentru Guvernul Orban. Transparenţă doar de faţadă la Ministerul Justiţiei, în selectarea viitorilor şefi de parchete

Scrisoarea Asociației „Inițiativa pentru Justiție”:

"Asociația „Inițiativa pentru Justiție”, asociație profesională a procurorilor, nu are între membrii săi niciun candidat la vreuna dintre funcțiile de conducere pentru care Ministrul Justiției a declanșat procedura de selecție.

Asociația „Inițiativa pentru Justiție” s-a exprimat public împotriva declanșării acestei proceduri, imediat după momentul anunțării intenției de declanșare a acesteia, motivul fiind acela că procedura încalcă recomandările Comisiei Europene, GRECO și Comisiei de la Veneția.

În condițiile în care procedura este declanșată, iar chestiunea este de interes maxim pentru sistemul de justiție, Asociația „Inițiativa pentru Justiție” înțelege să transmită public secției pentru procurori a CSM un punct de vedere motivat cu privire la acei candidați pe îi consideră absolut nepotriviți pentru funcțiile pentru care au fost propuși, solicitând totodată acordarea unui aviz negativ.

Cu privire la traseul profesional și aptitudinile manageriale ale doamnei procuror Scutea Gabriela arătăm următoarele:

Doamna procuror Scutea Gabriela și-a dobândit gradul profesional de PÎCCJ, nu prin concurs, ci prin recunoașterea, în decembrie 2013, de către CSM, a dobândirii acestui grad profesional pe considerentul că a exercitat o funcție de conducere în PÎCCJ.

La concursul de promovare din 4 iunie 2006 la care a participat pentru dobândirea gradului profesional de PÎCCJ doamna procuror Scutea Gabriela a fost declarată respinsă, întrucât a obținut nota 2,85 la proba privind jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și jurisprudența Curții de Justiție a Comunităților Europene (după contestație) și media generală 6,58. În ciuda acestui rezultat dezastruos, și a faptului că anterior primise și un aviz negativ de la CSM pentru funcția de procuror-șef al Secției pentru urmărire penală și Criminalistică, în luna noiembrie 2006, a fost detașată ca adjunct al procurorului general al PÎCCJ, funcție în care a fost ulterior numită și pe care a exercitat-o până în mai 2013. În continuare, a mai rămas câteva luni în PÎCCJ în calitate de consilier al procurorului general.

Având în vedere că doamna procuror Scutea Gabriela a activat circa 13 ani în funcții de conducere, dintre care 6 ani și jumătate a exercitat o funcție managerială la cel mai înalt nivel din Ministerul Public, ar fi fost de așteptat ca în toamna 2017, când a participat la concursul pentru numiri în funcții de conducere vizând funcția de procuror general adjunct la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, să obțină o notă foarte bună la proba scrisă de management. Totuși, aceasta a obținut doar nota 7,20, plasându-se, într-un clasament al notelor acordate la respectiva probă, pe locul 59 din cei 62 de candidați, iar funcția a fost obținută de o contracandidată mai meritorie.

După acest moment, doamna procuror Scutea Gabriela nu a mai candidat pentru funcții de conducere a cărei ocupare presupune o evaluare după criterii obiective (în sistem de subiecte și barem), prezentându-se în schimb la mai multe interviuri pentru funcții de conducere mai înalte.

Aceste aspecte (despre care am luat cunoștință din surse publice), ca și multe altele, sunt cuprinse în dosarul profesional al doamnei procuror.

n condițiile în care evaluarea candidaților pentru funcțiile de procuror de rang înalt nu este prevăzută și o componentă de evaluare cu grad ridicat de obiectivitate (în sistem de subiecte și barem), aspectele care rezultă din dosarele profesionale ale candidaților (cu profiluri profesionale foarte diferite) capătă o importanță deosebită prin indiciile pe care le conferă celor chemați să își dea avizul cu privire la candidați.

Din dosarul profesional al doamnei procuror Scutea Gabriela rezultă că ascensiunea acesteia din masa procurorilor s-a făcut altfel decât prin concursuri obiective, un rol esențial avându-l ministrul Justiției. De altfel calitatea principală a domniei sale este aceea de a fi agreată de miniștrii de justiție, indiferent din ce partid provin aceștia. În contrast, rezultatele obținute de doamna procuror Scutea la concursurile la care a participat alături de procurorii „obișnuiți” au relevat o pregătire cel mult mediocră.

A obține nota 7,20 la o probă scrisă de management pe niște subiecte concepute astfel încât note de 7,50-8,00 să fie obținute foarte ușor, multe răspunsuri corecte fiind ușor de intuit, și asta în condițiile în care, pe de o parte, te prezinți alături de procurori care ți-au fost inferiori ierarhic timp de mai bine de 6 ani, iar pe de altă parte, candidezi pentru o funcție pentru care există un contracandidat, dovedește carențe cronice în ceea ce privește aspecte esențiale pentru funcția de procuror general al PÎCCJ: capacitatea de autoperfecționare și cunoștințele manageriale (care au fost enunțate chiar în lista criteriilor de evaluare de către ministrul Justiției).

Nu credem că aceste carențe au fost acoperite în timp prin dezvoltarea personalității la o vârstă la care aceasta este deja fixată și, respectiv, prin studiu.

O dovadă în acest sens o constituie proiectul de management deosebit de slab prezentat de doamna procuror Scutea Gabriela. Deși foarte lăudat de ministrul Justiției, proiectul este doar o înșiruire de generalități și este cu totul deficitar în privința unor aspecte care constituie criterii de evaluare anunțate de organizatorul concursului: capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie și planificare pe termen scurt, mediu și lung și inițiativa în modernizarea managementului unității/structurii.

Nu se poate vorbi de capacitate de previziune când candidatul își fixează ținte pentru anul trecut, cum a făcut doamna procuror Scutea Gabriela.

Nu se poate vorbi de o capacitate reală de analiză dacă, procedând la copierea unor pasaje din proiectul de management de la concursul pe anul anterior, candidatul nu reușește să identifice locurile în care sunt necesare modificări, în condițiile în care are timp suficient. Cu atât mai mult nu va identifica modificări subtile, producătoare de consecințe juridice, în draft-urile lucrărilor pe care le va avea de semnat ori modificări nocive în acte normative, față de care va trebui să exprime puncte de vedere.

Nu se poate vorbi de previziune, strategie și capacitate reală de planificare dacă ideile centrale ale proiectului de management sunt că cel ce se vrea conducător al Ministerului Public va dispune controale și va fixa ținte procurorilor ierarhic inferiori, fără a indica și niște căi realiste de eficientizare a muncii acestor procurori, care de ani de zile își desfășoară activitatea în condiții de deficit de personal (care riscă să se accentueze în viitor), iar atingerea unor ținte prin simpla creștere a numărului de ore lucrate, cu prețul epuizării poate reprezenta o strategie bună doar pe termen foarte scurt (de câteva zile, în niciun caz de ani).

În ceea ce privește inițiativa în modernizarea managementului unității, aceasta lipsește cu desăvârșire.

O altă dovadă a lipsei calităților necesare pentru ocuparea funcției de procuror general al PÎCCJ o constituie prestația doamnei procuror Scutea Gabriela la interviul susținut în fața ministrului Justiției, pe care o vom analiza tot prin raportare la criteriile de evaluare anunțate.

Cunoștințele privind comunicarea publică și interpersonală ale doamnei procuror Scutea Gabriela – sau mai bine zis lipsa acestora – reies din plin din relatarea dezinvoltă, în public, a unor episoade precum cel cu procurorii de la Galați asupra cărora a intervenit prin intermediul șefilor lor, pe care i-a amenințat că îi face de râs dacă nu își potolesc oamenii să nu-și mai deschidă dosare penale (limbajul „colorat” și nepotrivit cu funcția îi aparține) ori din formularea unor afirmații foarte grave, care, prin generalitate, încalcă prezumția de nevinovăție a unui număr mare de procurori, precum „Un serviciu teritorial DNA nu este cât un PJ din Ploiești sau București. Acolo sunt 5 maxim 7 oameni. Nu poți să nu știi ca ceva derapează.”

Așteptăm de la conducătorul Ministerului Public nu numai un comportament care, în relațiile cu procurorii ierarhic inferiori să respecte normele de conduită profesională, ci și mult mai mult discernământ în comunicarea publică. Este absolut inadmisibil ca un aspirant la funcția de procuror general al PÎCCJ să contribuie la formarea unei imagini publice a procurorilor ca fiind persoane manevrate prin șefi și vinovați „din oficiu”. Foarte grav este și faptul că episodul „Galați” a fost relatat din proprie inițiativă, doamna procuror Scutea simțind nevoia să pluseze, să divagheze, la o întrebare absolut firească a domnului ministru la care se putea răspunde, cu ușurință, pertinent

Tot la capitolul deficiențelor în comunicarea publică se înscrie și momentul în care, cerându-i-se să facă dovada abilității de comunicare în public în situații importante, doamna procuror Scutea Gabriela a făcut vorbire de soluționarea după 4 ani a dosarului „Colectiv” de către DNA, cu referire la numeroasele audieri de persoane vătămate efectuate în cauză. În mod evident, doamna procuror Scutea a vorbit aflându-se în confuzie, greșeală nepermisă unui procuror general. Dosarul DNA a vizat doar un număr restrâns de oficiali, cercetați pentru fapte de corupție sau asimilate acestora în legătură cu incendiul de la clubul „Colectiv”, în timp ce dosarul „mare” privind incendiul de la „Colectiv” a fost soluționat de alt parchet.

Lipsa abilităților de comunicare publică a doamnei procuror Scutea Gabriela reiese și din afirmațiile negative și nejustificate făcute la adresa DIICOT (că procurorii di această structură au deficiențe în ceea ce privește calitatea actelor procedurale, fapt pentru care „își iau restituiri”, că au dificultăți în a demonstra ceva atunci când au multe probe), afirmații la care până și ministrul Justiției a simțit nevoia să îi dea replica în sensul că această structură de parchet are cel mai bun procent de eficiență.

n privința capacității de relaționare și comunicare, considerăm relevant următorul episod: cerându-i se de către un membru al comisiei să indice un exemplu din activitatea personală în care a intervenit prin mecanisme manageriale, concret, astfel încât să optimizeze dinamica de la nivelul unui grup de lucru, doamna procuror Scutea Gabriela a povestit „realizarea” de a aduce, prin evaluare, o „colegă” funcționar public, în 4 ani, la nivelul „satisfăcător”, astfel încât „s-a prins că dacă mai rămâne un an are riscul să ajungă la nesatisfăcător și a cerut transferul”. Pe lângă faptul mimica și intonația din timpul amintirii acestui episod sugerau mai degrabă satisfacția produsă prin persecuția cuiva (care sugerează un profil psihologic neadecvat funcției), exemplul oferit este unul care nu răspunde la cerința dată. Prin urmare, exemplul dat denotă deficiențe profunde, fie sub aspectul capacității de înțelegere a conceptelor manageriale, fie sub aspectul rezistenței la stres.

În privința aptitudinilor care țin de managementul resurselor, din interviul dat rezultă că doamna procuror Scutea Gabriela nu înțelege acest concept și nu îl poate aplica în privința activității de urmărire penală. Aceasta rezultă din următorul fragment din interviu: „Să vă dau un exemplu. Plângerea împotriva soluției a fost respinsă de către Curtea de Apel Brașov, dar a fost un dosar foarte proaspăt înregistrat la DNA, declinat imediat la SIIJ. Procurorul din DNA apucase să facă o citație pentru persoanele vătămate domiciliate în Germania să zică veniți să dați declarație, că asa spune textul legii, de îndată, persoanele au trimis un răspuns, ăă... vă rugăm să venim numai peste o lună. Peste o lună s-a dat dosarul la SIIJ, nu i-a audiat nimeni. Plângerea a fost respinsă. Era o plângere din asta.. pe matricea suntem nemulțumiți de soluțiile instanțelor. Dar audierea persoanei, persoanei vătămate, nu e un act facultativ. Așa scrie în Codul de procedură penală: se face de îndată sau fără întârzieri mari.. Poate n-am reprodus adjectivul în conformitate cu Codul. S-a făcut? Nu s-a făcut. Putea fi delegat un polițist, putea fi recurs la ordin de anchetă în Germania? Desigur. Deci hai să ne centrăm pe respectarea drepturilor cetățenilor.”

O astfel de abordare, de tip formalist, nesusținută nici de soluția instanței în speța redată, nici de o bază legală suficientă (a se vedea art. 104 C.p.p., unde se folosește cuvântul „poate”, precum și dispozițiile privind regimul nulităților), abordare care riscă să conducă la instituirea, pe cale ierarhică, a unei obligativități de cheltuire a resurselor pentru desfășurarea acelor activități de urmărire penală pentru care persoanele direct interesate nu își dau concursul, cu consecința întârzierii soluționării altor cauze, este de natură a slăbi capacitatea de reacție a procurorilor și organelor de cercetare penală.

Întrebată fiind cu privire la creativitatea sa, doamna procuror Scutea Gabriela a exemplificat: „De la curtea mea de apel a fost sesizată CJUE anul trecut în ceea ce privește Legea spălării banilor și eu am produs concluzii în instanță în sensul că nu este necesar să fie sesizată CJUE și mi-am dezvoltat acest raționament, am avut o zi și jumătate de documentare amplă în care mi-am făcut niște concluzii.” Practic, doamna procuror Scutea nu a găsit un exemplu în care creativitatea sa să fie soldată cu o reușită, ceea ce nu denotă calități manageriale.

Dacă pe undeva ne putem explica precaritatea cunoștințelor doamnei procuror Scutea Gabriela în privința unor aspecte esențiale care țin de urmărirea penală, nu ne putem explica însă faptul că aceasta, care activează în cadrul secției judiciare a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, face greșeli atunci când aduce vorba de numărul judecătorilor din completele de apel sau de recurs: „când un cetățean face o plângere împotriva unui complet de apel sau de recurs, din start face o plângere împotriva a 3 judecători” Chestiunea este însă, de fapt, mai nuanțată, completurile de apel fiind formate, după caz, din 2, 3 sau 5 judecători, iar cele de recurs ori recurs în casație, din 3 sau 5 judecători. La nivelul de procuror general spre care tinde, nu sunt permise inexactități.

Toate aceste exemple, precum și cele arătate în cererea noastră inițială, susțin punctul de vedere conform căruia doamna procuror Scutea Gabriela a fost propusă pentru funcția de procuror general pe criterii străine de calitățile sale manageriale și de atașament față de valorile profesiei.

Având în vedere că doamna procuror Scutea Gabriela își datorează ascensiunea profesională unui ministru al Justiției care a insistat pentru ca ea să ocupe o funcție de conducere în PÎCCJ, că și-a părăsit apoi temporar profesia de procuror pentru a lucra în subordinea unor miniștri ai Justiției, față de care a dovedit loialitate indiferent de sensul democratic sau antidemocratic în care a fost pusă să acționeze, și că este propusă acum pentru funcția de procuror general al PÎCCJ de un ministru al Justiției care i-a pregătit totodată o putere cum niciun alt procuror general nu a mai avut (aceea de a autoriza în prealabil punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva judecătorilor sau procurorilor), considerăm că numirea acesteia în funcția de procuror general ar reprezenta o serioasă amenințare pentru independența procurorilor față de executiv, cu consecința afectării înfăptuirii justiției.

Pentru aceste motive, solicităm secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii să acorde doamnei procuror Scutea Gabriela un aviz negativ, cu speranța că Președintele României va ține cont de punctul de vedere exprimat de garantul independenței justiției.

Pentru emiterea avizului în deplină cunoștință de cauză, insistăm cu privire la verificarea de către secția pentru procurori a CSM a dosarului profesional și a documentelor relevante privind activitatea în cadrul executivului, aflate fie la emitent, fie la alte autorități (aspect valabil în privința tuturor candidaților propuși de ministrul Justiției)."

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.