Premium
Părintele Consilier Patriarhal Liviu Nechita a povestit sâmbătă pentru Digi 24 TV cum s-au desfășurat lucrările de atragere de fonduri și restaurare a Palatului Patriarhiei, pe care le-a coordonat. Proiectul a avut valoarea de 18 milioane de euro și a fost finanțat din fonduri europene. Execuția propriu-zisă a durat mai puțin de doi ani.
„Este o datorie, pentru că am preluat ceva de la strămoșii noștri și încercăm să menținem în bună stare și în același timp, dacă se poate, să și îmbunătățim”, a declarat părintele consilier în reportajul citat, potrivit basilica.ro.
El a povestit că munca laborioasă de proiectare și planificare pentru accesarea fondurilor a durat patru ani.
„În momentul în care Camera Deputaților a plecat din această clădire în noua clădire, întreaga arhivă a fost mutată, astfel încât în Palatul Patriarhiei nu am mai găsit niciun plan al clădirii existente și a trebuit ca în faza de proiectare lucrurile să fie luate exclusiv de la zero. Inclusiv releveele fiecărei încăperi în parte au fost făcute de la zero și atunci lucrurile au durat puțin.”
Finanțarea a fost de 18 milioane de euro, iar beneficiarul, Patriarhia Română, trebuia să respecte total o mulțime de cerințe din partea organismelor europene. În plus, aveau un termen de execuție a lucrărilor propriu-zise de mai puțin de doi ani.
„Încrederea sau dorința de a merge mai departe și de a duce la bun sfârșit acest proiect a fost mult mai mare și mult mai puternică decât momentele în care a fost cu adevărat greu. Însă am reușit să depășim aceste momente, în primul rând prin dialog”, a povestit Părintele Liviu Nechita.
Lucrările la Palat au început în 2014 și s-au terminat în 2016. „A fost o luptă contracronometru”, a povestit Părintele Liviu Nechita. „Am ajuns la un moment dat, să avem și peste 500 de muncitori pe zi în interiorul Palatului”.
În 6 iunie 2016, Patriarhul Daniel sfințea noua înfățișare a Palatului Patriarhiei.
„Obiectivele acestui proiect au fost în primul rând deschiderea spre vizitare a acestui monument deosebit de important al capitalei României și expunerea obiectelor, icoanelor, din patrimoniul Bisericii Ortodoxe Române”, a explicat Părintele Liviu Nechita.
Palatul poate fi vizitat gratuit și oferă ghidaj în limba engleză pentru turiștii străini, cu condiția unei programări prealabile. Clădirea adăpostește un muzeu cu obiecte vechi de cult, icoane, tapiserii, picturi, și pune la dispoziție spații de conferințe și evenimente.
Istoric
În clădirea actualului Palat al Patriarhiei a funcționat Adunarea Deputaților, unde s-a realizat, în 24 ianuarie 1859, unirea Țării Românești cu Moldova prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor Române.
Mitropolitul era prin cutumă președintele boierilor care votau în adunare, astfel că Mitropolitul Nifon a jucat un rol deosebit de important în acest moment crucial.
Noua clădire a Camerei Deputaților a fost construită în 1906-1911 după proiectul arhitectului român Dimitrie Maimarolu și în anii 1990 devenise destul de nesigură. Partea din spate se deplasase cu 12 centimetri din cauza pantei dealului și era nevoie de intervenție.
După ce, în 2010, clădirea a fost returnată Patriarhiei Române, Biserica și-a dorit să atragă fonduri europene pentru repararea ei.
Papa Ioan Paul al II-lea, Papa Francisc, Prințul Charles, capete încoronate ale Europei au vizitat de-a lungul timpului Palatul Patriarhiei.
