Premium
”Marea Neagră şi toate bogăţiile din adâncurile ei sunt gata de a declanşa un nou „tsunami” la zece ani după ce unul dintre cele mai controversate dosare din istoria petrolului românesc isca furtuni”, se arată într-o analiză Business Magazin de astăzi.
Business Magazin:
La finalul anului 2008, un act adiţional secret completa contractul de explorare pentru perimetrele Pelican şi Midia din Marea Neagră, înţelegere parafată între statul român şi canadienii de la Sterling Resources în 1992.
Chiar la finalul documentului de 42 de pagini, fiecare dintre acestea purtând antetul Secret de Serviciu, se precizau următoarele:
„În porţiunile perimetrelor Pelican şi Midia, situate în zona platoului continental al Mării Negre aflat în curs de delimitare între România şi Ucraina, titularul (Sterling Resources) va executa doar operaţiuni petroliere de explorare, până la data hotărârii finale şi irevocabile a Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga.
După pronunţarea definitivă şi irevocabilă a Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga titularul va avea dreptul de a executa operaţiuni petroliere de exploatare în suprafeţele ce vor fi atribuite statului român, iar suprafeţele ce vor fi atribuite statului ucrainean, dacă va fi cazul, vor fi excluse din suprafaţa contractuală, prin reducerea corespunzătoare a perimetrelor petroliere Midia şi Pelican”, se arată în documentul secret amintit.
În timp ce mulţi români nici măcar nu ştiau că este în derulare un proces la Haga cu Ucraina pentru platoul continental al Mării Negre, împărţeala „comorilor” deja se făcea în culise.
Din partea statului român şi a Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), entitatea care veghează asupra tuturor bogăţiillor din subsolul României, semna chiar preşedintele instituţiei, Bogdan Găbudeanu.
Din partea Sterling Resources însă semna avocatul Emilian Ijdelea, fost preşedinte al Agenţiei Române de Dezvoltare în 1992-1993, unul dintre oamenii care din umbră au contribuit chiar la scrierea legii petrolului.
În februarie 2009, după ce abia se uscase cerneala pe acest act adiţional, România anunţa că a avut câştig de cauză la Haga în procesul cu Ucraina de delimitare a platoului continental al Mării Negre.
În procesul istoric, Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) i-a acordat României 80% din suprafaţa aflată în litigiu, în total de 9.700 de kilometri. La acel moment, se spunea că zona câştigată la Haga ar avea peste 70 de miliarde de metri cubi de gaze (producţia pe şapte ani a României) şi 12 milioane de tone de petrol (România mai produce azi circa 4 milioane de tone de petrol pe an). (Mai multe detalii AICI)
Adevarul:
Obţinerea de către România a postului de comisar pentru Politică Regională a fost considerată un mare succes la momentul constituirii acestei Comisii Europene.
Se spunea atunci că un post important care gestionează banii europeni de investiţii ne va ajuta să recuperăm tocmai acolo unde ţara noastră nu performează, absorbţia fondurilor de la Bruxelles.
Iată că, spre sfârşitul mandatului Comisiei, realitatea este cu totul alta.
Chiar în domeniul cel mai sensibil, infrastructură, situaţia este critică. Nu se mai primesc proiecte pentru aprobare, spune Corina Creţu. Adevărul este că rata de absorbţie a fondurilor europene a ajuns la 90% în exerciţiul bugetar precedent doar prin apelarea la un artificiu susţinut de Corina Creţu şi acceptat de Comisie şi anume fazarea proiectelor, adică plata retroactivă pentru lucrări care iniţial nu făceau parte din proiectele europene.
Acum, s-a încheiat şi această manevră. Proiectele vechi au fost terminate şi dacă altele nu mai vin la comisie, miliarde de euro vor fi pierdute.
Până acum, toate semnalele de la Bruxelles au fos ignorate de Guvernul Dăncilă. În unele cazuri, cum ar fi Transporturile, răspunsurile au fost chiar impertinente, nu numai pe dinafara realităţii.
Rezultatele se văd în traficul de zi cu zi. Arterele de transport sunt sufocate, cu costuri enorme legate de siguranţa rutieră, timpul pierdut, cheltuieli suplimentare şi scăderea de competitivitate a economiei, în general.
În primul rând, pentru că banii europeni sunt mult mai greu de furat. Oficialii de la Bucureşti nu vor să aibă de a face cu nimic din ceea ce ţine de fonduri europene, mai ales în ceea ce priveşte infrastructura mare.
În al doilea rând, din incompetenţă. Când angajezi numai rude şi servitori politici, nu ai cum să te duci cu proiecte bine făcute.
Pentru România, ceea ce avem acum este o guvernare antinaţională, deşi politicienii PSD se laudă zi de zi cât de patrioţi sunt. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
Războiul comercial SUA-China pune în umbră economia mondială, consideră Fondul Monetar Internaţional care a scăzut perspectivele de creştere pentru 2018 şi 2019. Miniştrii de Finanţe şi bancherii planetei s-au întâlnit în Bali, Indonezia unde are loc întâlnirea anuală a Fondului Monetar Internaţional. Se discută despre protecţionism şi efectele pe care le are asupra creşterii mondiale.
Creşterea economică mondială este în continuare solidă comparativ cu ceea ce se întâmpla la începutul acestui deceniu, dar dă semne de plafonare, a comentat Maurice Obstfeld, economistul şef al Fondului Monetar Internaţional.
Economia reflectă contextul politic iar acesta este incert în mai multe ţări ceea ce înseamnă riscuri suplimentare, a avertizat responsabilul FMI, în cadrul unei conferinţe de presă.
De fapt, când cele mai importante două economii mondiale, Statele Unite şi China, se dispută, toată lumea va avea de suferit. Creşterea este mult mai inegală decât era în urmă cu şase luni, consideră economistul.
Datoria publică dar şi cea a companiilor, a ajuns la un nivel record, observă Fondul.
Încă din primăvară, FMI preconiza aceste riscuri, iar la ele se adaugă taxele vamale pe care administraţia Trump se pregătea atunci să le impună asupra importurilor, în special pentru mărfurile din China. Iar Washington a trecut de la cuvinte la fapte: importuri din China în valoare de 250 de miliarde de dolari sunt taxate suplimentar de Statele Unite. Beijing a răspuns taxând mărfuri americane în valoare de 110 miliarde de dolari.
În prezent, previziunile de creştere economică pentru 2018, pentru Statele Unite şi China, primele două puteri economice din lume, au fost menţinute, la plus 2,9 % respectiv plus 6,6%.
Pentru Statele Unite, creşterea preconizată este peste ceea a ţărilor dezvoltate, unde media este de plus 2,4%. Pentru China, creşterea depăşeşte lejer pe cea din regiunea Asiei dezvoltate, unde media este de plus 6,5%.
FMI anticipează o încetinire a creşterii economiei mondiale în 2019, de plus 2,5% pentru Statele Unite şi de 6,2% pentru China. (Mai multe detalii AICI)
