Premium
Retrospectivă EY: 2023 îşi înclină vertiginos balanţa dintre 'date' şi 'luate' înspre cea de-a doua categorie
Presărat cu multe modificări ale Codului Fiscal, anul 2023 îşi înclină vertiginos balanţa dintre "date" şi "luate" înspre cea de-a doua categorie, din nefericire, iar, pe măsură ce 2024 îşi va intra în rol, şi povara fiscală va fi resimţită mai acut de contribuabili, întrucât majoritatea schimbărilor legislative sunt programate să intre în vigoare după 1 ianuarie, susţin consultanţii EY, care au publicat o retrospectivă cu privire la modificările fiscale, potrivit Agerpres.
Prima limitare fiscală a acestui an a fost adoptată încă din prima lună, în condiţiile în care a fost restrânsă facilitatea fiscală pentru salariaţii din construcţii, astfel încât activitatea desfăşurată în afara României a fost scoasă din categoria activităţilor pentru care puteau fi accesate scutirile şi reducerile de taxe prevăzute de lege, potrivit consultanţilor EY.
Pe de altă parte, tot în luna ianuarie, au fost extinse facilităţile fiscale din IT, astfel încât să poată obţine scutirea de la plata impozitului pe venit şi angajaţii din sistemul public. De asemenea, o adăugire importantă, care a corectat o prevedere ce putea fi văzută, anterior, ca discriminatorie a fost aceea că facilitatea pentru IT-işti poate fi accesată şi de cetăţenii non-UE, salariaţi în România, dacă aceştia întruneau toate condiţiile obligatorii. Anterior, doar cetăţenii români sau cei din UE erau consideraţi eligibili.
Consultanţii EY amintesc că facilităţile fiscale destinate anumitor categorii de salariaţi din România, respectiv din construcţii, agricultură, industria alimentară, IT au fost subiect de lungi dezbateri pe parcursul întregului an şi au creat o stare de incertitudine şi tensiune pentru cei vizaţi.
"După multe propuneri şi încercări, autorităţile au reuşit în cele din urmă 'să ia' de la contribuabili abia la finalul lunii octombrie a.c., când a fost adoptată Legea 296/2023, care a prevăzut o serie de restrângeri ale facilităţilor fiscale pentru toate cele patru sectoare de activitate precizate. S-a realizat o aliniere din perspectivă temporală, întrucât tuturor acestor facilităţi le-a fost stabilit un 'termen de valabilitate' comun, şi anume până la 31 decembrie 2028, iar uniformizarea a însemnat, printre altele, şi: (i) plafonarea la valoarea de 10.000 de lei, inclusiv, a veniturilor brute lunare scutite de la plata impozitului; (ii) reintroducerea cotei de CASS 10% pentru angajaţii din construcţii, agricultură şi industria alimentară; (iii) alinierea privind reducerea cotei de pensie - CAS cu procentul aplicabil fondului de pensii administrat privat - Pilon 2", susţin consultanţii EY.
Pe de altă parte, Guvernul a încercat să diminueze impactul resimţit de salariaţii în domeniul construcţiilor şi în sectorul agroalimentar şi a mărit, prin ordonanţă de urgenţă, valoarea de referinţă a salariilor minime de bază lunare - de la 4.000 lei la 4.582 lei pentru construcţii şi de la 3.000 lei la 3.436 lei pentru agricultură şi industria alimentară, astfel încât venitul net (minim) să nu fie afectat de reintroducerea obligativităţii plăţii cotei de sănătate.
În cele din urmă, putem spune că autorităţile "au dat" cu o mână un salariu mai mare, dar "au luat" cu cealaltă în mod egal, prin introducerea CASS 10%. Finalmente, povara fiscală adiţională a fost indirect plasată la angajatori, precizează sursa citată.
Conform consultanţilor EY, tot în categoria de "date şi luate" mai pot fi considerate schimbările de tratament fiscal apărute pentru unele beneficii asimilate salariilor.
Astfel, în ceea ce priveşte abonamentele/serviciile de utilizare a facilităţilor sportive, în februarie 2023, prin Legea 34/2023 au fost introduse anumite avantaje fiscale în legătură cu aceste beneficii. De exemplu, posibilitatea deducerii contravalorii acestora din baza impozabilă, atunci când sunt suportate direct de salariaţi/PFA-uri (în limita a 400 euro anual) şi scutirea de contribuţii sociale şi de impozit pe venit pentru beneficiile suportate de angajatori pentru salariaţii proprii, tot în limita a 400 euro anual. Însă, prin OUG 115/2023, publicată pe 14 decembrie 2023, Guvernul a diminuat considerabil aceste plafoane neimpozabile şi, respectiv, deductibile (de la 400 euro, la 100 euro anual), astfel că, în decurs de nici un an, avantajul fiscal a devenit, practic, invizibil.
Referitor la indemnizaţia de telemuncă, sumele acordate angajaţilor care desfăşurau activităţi în regim de telemuncă erau scutite, până în prezent, de la plata contribuţiilor sociale şi a impozitului pe venit, în limita unui plafon lunar de 400 lei. Prin OUG 115/2023, Guvernul a eliminat integral această facilitate fiscală începând cu veniturile lunii ianuarie 2024.
În ceea ce priveşte tichetele de masă şi de vacanţă, prin Legea 296/2023 s-a legiferat că, începând din ianuarie 2024, aceste tipuri de tichete valorice vor fi subiect şi de CASS 10% pe lângă cota actuală de impozitare de 10%.
"Iarăşi, o povară fiscală suplimentară consistentă şi care va face ca aceste beneficii (între cele mai apreciate de salariaţi) să îşi piardă din atractivitate şi/sau să nască tensiuni între angajatori şi angajaţi", notează specialiştii EY.
Conform sursei citate, deşi au fost foarte multe modificări fiscale de impact pentru buzunarul contribuabilului în 2023, următoarele mai merită evidenţiate: introducerea din 2024 a unui nou plafon de 60 salarii minime brute pe ţară la care se datorează cota de sănătate CASS pentru veniturile din activităţi independente (în prezent, există un plafon maxim de doar 24 salarii minime brute), precum şi introducerea impozitului special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare - o noutate în domeniu.
Pe listă se mai află creşterea impozitării veniturilor a căror sursă nu a fost identificată (începând cu 1 iulie 2024, de la 16%, la 70%, aplicată asupra bazei impozabile ajustate) şi modificări fiscale semnificative pentru microîntreprinderile din mai multe domenii, între care IT, HoReCa, activităţi juridice, asistenţă medicală şi stomatologică.
"Modificările fiscale drastice pentru industria IT au fost o tendinţă în 2023, iar în cazul PFA-urilor din acest domeniu (cu coduri CAEN 6202 şi 6203), dacă nu erau deja prea multe, li s-a mai adăugat o restrângere. De la 1 ianuarie 2024, se elimină posibilitatea de determinare a venitului net pe baza normelor anuale de venit (pentru activităţile, altele decât cele ce generează drepturi de autor sau drepturi conexe drepturilor de autor). Pentru acestea, venitul anual net va fi determinat în sistem real, pe baza datelor din contabilitate", se mai precizează în material.
Conform analizei, se remarcă şi câteva modificări pozitive pentru contribuabili, cum ar fi: adoptarea "amnistiei fiscale" privind încadrarea fiscală a tichetelor cadou obţinute de persoanele fizice de la alte persoane decât angajatorii (Legea 43/24 februarie 2023, pentru anularea unor obligaţii fiscale) şi adoptarea regimului fiscal favorabil aplicabil nomazilor digitali în România (Legea 69/2023 din aprilie).
"Deşi sunt prevederi favorabile la nivel teoretic, în practică, acestea nu au generat, din păcate, rezultatul scontat cu privire la atragerea de nomazi digitali în România (conform Inspectoratului General pentru Imigrări, s-a înregistrat un număr insignifiant de cereri din partea cetăţenilor străini eligibili a fi nomazi digitali în România)", susţine EY.
Prezentă în România din anul 1992, EY furnizează, cu ajutorul celor peste 1.000 de angajaţi din România şi Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, juridică, strategie şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale.
