Premium
În 2018, sistemul medical din România nu a adus mari schimbări în viaţa pacienţilor cu arsuri. Unii bolnavi au fost transferaţi, după mai bine de 24 de ore, peste hotare, dar pentru alţii nu s-a găsit niciun pat pentru marii arşi, fiind plimbaţi prin spitalele judeţene.
Nu există momentan o listă de monitorizare a numărului de pacienţi arşi care au fost transferaţi peste hotare, potrivit Casei Naţionale de Asigurări în Sănătate. Ministerul Sănătăţii, la fel, transmite că nu deţine aceste date, dar anunţă că numărul bolnavilor care merg la tratament peste hotare este în creştere.
“Menţionăm că numărul persoanelor care beneficiază de tratament în străinătate este într-o continuă dinamică. Ţările în care pacienţii au efectuat/efectuează tratamentele sunt: Israel, Germania, Belgia, Olanda, Franţa, Suedia şi Anglia”, se arată într-un comunicat trimis de Ministerul Sănătăţii, la solicitarea MEDIAFAX.
Anul 2018 a demonstrat, încă o dată, că sistemul medical din România are foarte multe probleme, una dintre ele fiind lipsa paturilor pentru marii arşi. Astfel, în iulie, a fost nevoie ca doi angajaţi ai Complexului Energetic Oltenia, răniţi în urma exploziei unui panou electric, să fie transferaţi în Belgia, pentru că în țară locurile erau “limitate pentru arşi”, a spus ministrul Sănătăţii atunci.
“Numărul de paturi este limitat. Personalul nostru este instruit pentru a avea grijă de cei arşi, (...) dar locurile sunt limitate şi pacienţii trebuie să aibă condiţii securizate. Din acest punct de vedere numărul de paturi al României este limitat. De aceea, decizia de transferare în străinătate a acestor doi pacienţi a fost o decizie bună”, declara atunci ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea.
Iniţial, bărbații, care aveau arsuri pe mâini şi față, au fost transferați la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca și la Spitalul de Arși din Capitală. Medicii i-au evaluat, au constatat că unul dintre pacienţi avea arsuri de gradul II şi III pe 70% din suprafaţa corpului, iar celălalt arsuri pe 35-40% și au decis să-i transfere în Belgia. Au mai trecut însă două zile până când transportul propriu-zis a avut loc, din cauza unor probleme "procedurale".
Deputatul PNL Pavel Popescu a arătat că întârzierea transferului ar fi avut loc din cauza faptului că plăţile pentru cei doi mineri transferaţi în luna iulie nu au fost făcute. “Cei de la spitale au fost temători de a semna foaia de plecare, atunci într-un moment de neputinţă, am spus că îmi asum eu acest lucru. Toată lumea a realizat că trebuie să ne grăbim. Am trimis şi o adresă spitalului din Belgia, că au solicitat să fie cu semnătura ministrului Sănătăţii pentru partea de finanţare”, explica atunci Sorina Pintea.
Cei doi nu au fost singurii transferați în străinătate pentru că în sistemul medical românesc nu există locuri pentru tratarea marilor arși.
Povestea lui Alexandru, tânărul din Neamţ cu arsuri de 65%, care a murit într-un Belgia, a arătat însă, la scurt timp, din nou, carențele grave din sistemul medical din România. După 26 de ore de la producerea exploziei dintr-un bloc din Piatra Neamţ, timp în care a fost plimbat prin spitalele din Piatra Neamţ şi Iaşi, negăsindu-se pat special pentru un mare ars, Alexandru a fost transferat într-un spital din Belgia.
Inițial, secretarul de stat Călin Alexandru le-a spus medicilor din Neamţ să se descurce cu pacientul "măcar 24 de ore" până i se va găsi un loc. Nu s-a găsit însă niciun pat pentru Alexandru din cele 11 pentru mari arşi care există în Capitală. Tânărul a fost și el transportat în Belgia, cu o aeronavă C-27J Spartan a Ministerului Apărării Naţionale, având în vedere că "România nu poate trata în acest moment pacienţi cu arsuri mai mari de 50% din suprafaţa corpului", după cum anunțase Pintea.
O săptămână mai târziu, tânărul a murit în spitalul din Belgia.
În seara când a murit Alexandru, un grup de supravieţuitori ai incendiului din Colectiv s-a întâlnit la Ministerul Sănătăţii cu Sorina Pintea pentru a discuta despre un Mecanism Naţional de Intervenţie de Urgență în Cazul Accidentelor cu Victime Mari Arși. Anterior, aceştia au cerut, printr-o scrisoare Vioricăi Dăncilă şi ministrului Sorina Pintea o întâlnire pentru a discuta pe larg propunerile.
„Tragedia de la Colectiv a arătat, dincolo de orice dubiu, iar semnatarii acestei scrisori au simțit, prin propriile experiențe dramatice, că sistemul medical public nu are capacitatea de a trata și îngriji marii arși. Inexistența unor centre de arși în țară, unități spitalicești specializate, cu personal experimentat, care să asigure standardele foarte stricte de asepsie, absolut necesare pentru această dificilă patologie, standarde pe care unii dintre semnatarii acestei scrisori le-au văzut și de care au beneficiat în străinătate, pune în pericol viața fiecărui caz de mare ars "tratat" cu improvizații - cele presupuse 11 paturi ale secțiilor de arsuri. Această situație gravă ne determină să ne întrebăm dacă nu asistăm la o încălcare a drepturilor garantate de Constituția României prin Articolul 22 (1): Dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoanei sunt garantate”, se arată în scrisoarea transmisă de grupul de supraviețuitori ai incendiului din Clubul Colectiv.
Potrivit scrisorii, ei îşi doreau ca acest mecanism să funcționeze până la construirea unor centre de arși, la standardele necesare, în România, iar ulterior să rămână activ pentru situații excepționale în care se impune de urgență transportul unui număr mai mare de pacienți în străinătate – complementar cu instrumente europene cum ar fi Mecanismul de Protecție Civilă.
„După cum foarte bine știți - iar mobilizarea dumneavoastră în cazul pacientului Alexandru Băiașu din Piatra Neamț e o dovadă în acest sens - supraviețuirea unui mare ars (peste 30% din suprafața corporală sau pacienți cu arsuri profunde) depinde de transportarea cât mai rapidă într-un centru de arși, fiecare oră putând face diferența dintre viață și moarte. Modul în care autoritățile și persoanele responsabile s-au activat în toate cazurile în care a fost nevoie de transportarea unui ars arată că lucrurile nu mai pot continua cu improvizații și soluții ad-hoc. Este nevoie de acest protocol care să permită acțiunea rapidă. Nu este normal ca viața unui pacient să depindă de (in)disponibilitatea unor funcționari de a se implica, de semnături, de conflicte interinstituționale. Este nevoie de pași clari, responsabilități clare, algoritmi, proceduri”, mai arată scrisoarea.
Ulterior, după întâlnire, supravieţuitorii Colectiv au spus că au reuşit să obţină acordul ministerului pentru a crea acest mecanism pentru intervenţia imediată în cazul existenţei unui accident cu mari arşi.
Mihai Grecea, unul dintre supravieţuitorii din Colectiv, spunea, după întâlnirea cu ministrul Sănătăţii, că pacienţii cu arsuri se confruntă cu multe probleme, una dintre acestea fiind chiar atitudinea personalului medical.
"Spitalele din provincie sunt cumva crispate în momentul în care au un pacient ars şi vor să scape cât mai repede de el, să îl trimită la Bucureşti. Centrele de arşi care pot trata marii arşi nu există în România funcţionale şi atunci, pentru a putea salva viaţa acestor oameni, trebuie să îi trimitem afară", a spus atunci Grecea.
Supravieţuitorii din clubul Colectiv au anunţat atunci că vor forma o asociaţie care să se ocupe de situaţia pacienţilor arşi, care se va numi Asociaţia Română a Pacientului Ars.
La scurt timp după moartea tânărului din Neamţ, un nou caz a apărut. În luna noiembrie, două persoane au fost transportate cu o aeronavă Spartan a Ministerului Apărării Naţionale tot în Belgia, după ce au fost grav rănite, în localitatea Gornești, județul Mureș, în urma unei explozii în locuință.
Pacienţii, un bărbat de 76 de ani şi o femeie de 69 de ani, aveau arsuri de 55% din suprafaţa corpului, respectiv peste 85%, motiv pentru care nu puteau fi trataţi în România. A doua zi după transferare, femeia a murit în spitalul din Belgia.
Transferul a avut loc în aceeaşi zi în care o pacientă cu arsuri de la Piteşti nu a putut fi adusă în Capitală pentru că nu mai erau paturi disponibile. Astfel, femeia de 68 de ani a fost transportată la Spitalul Judeţean Timişoara, cu un elicopter SMURD, fiind internată pe Secţia de Chirurgie Plastică. Niciun pat pentru mare ars din Capitală nu a fost liber, în acel moment, pentru a o plasa pe pacientă.
La sfârşitul lunii noiembrie, Ministerul Sănătăţii a lansat în dezbatere publică proiectul de ordin ce prevede înfiinţarea unei comisii care să decidă transferul în străinătate al pacienţilor arşi. “Comisia analizează dosarul medical al pacientului şi după caz, stabileşte, motivând necesitatea, transferul pacientului în vederea efectuării tratamentului în străinătate. Decizia comisiei de transfer se aprobă de către ministrul Sănătăţii, care solicită la Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul MAI (...) asigurarea transportului autorizat”, se arată în proiectul de ordin.
De asemenea, ordinul mai prevede că decontarea cheltuielilor pentru pacienţii cu arsuri transferaţi în străinătate se realizează de către Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate pe baza formularului S2 pentru pacienţii asiguraţi şi de către Ministerul Sănătăţii conform metodologiei de trimitere a unor categorii de bolnavi pentru tratament în străinătate, pentru pacienţii neasiguraţi.
Potrivit referatului de aprobare a proiectului de act normativ, din cadrul comisiei vor face parte mai mulţi medici specializaţi în diferite secţiuni.“Se impune constituirea unei comisii de profesionişti, respectiv medici în specialităţile chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă şi de anestezie şi terapie intensivă care va analiza documentele medicale ale pacienţilor şi va stabili dacă este necesar transferul acestuia în străinătate, motivând necesitatea transferului”, se mai arată în document.
La trei ani de la incendiul din Clubul „Colectiv”, spitalele româneşti pot trata doar 11 mari arşi, iar toate aceste paturi se află în Capitală. Paturile pentru mari arși se află în spitalele: Spitalul Clinic de Urgență București, Spitalul Clinic de Urgență Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri București, Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar Arseni” București şi în Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” București.
Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat, pentru MEDIAFAX, la sfârşitul lunii octombrie, că în cazul unei tragedii precum cea din clubul bucureştean Colectiv, autorităţile ar apela la ajutor extern. "Pentru mari arşi avem în acest moment 11 paturi. România nu are capacitatea de a trata un număr atât de mare de răniţi (precum cei din clubul Colectiv -n.r.), ca de altfel nicio ţară din Europa. Am apela la ajutor extern, dar este de dorit să nu se mai întâmple", a declarat, pentru MEDIAFAX, Sorina Pintea.
Cu toate acestea, ministerul Sănătăţii susține că, în ultimii doi ani, 70 de paturi în plus au fost aduse pentru pacienţii arşi din România. În anul 2015, în România existau 227 de paturi pentru arşi, în 2016 - 282, în 2017 - 298, iar pentru anul 2018, reprezentanții instituției conduse de Sorina Pintea încă nu au contabilizat datele.
În cadrul conferinţei de bilanţ a anului 2018, Sorina Pintea a anunţat că în următoarele luni, în România, vor exista 14 paturi pentru tratarea marilor arşi, după ce vor fi aduse trei paturi în Spitalul Judeţean din Timişoara, Spitalul Floreasca şi Spitalul de Arşi din București. “Am putea avea 14 paturi. (...) În acest moment putem să mai pregătim încă trei paturi pentru marii arşi. Am făcut o evaluare foarte completă (...) cu investiţii minime şi aici mă refer la Timişoara. Deci, vom avea 14 paturi de mari arşi care vor putea trata marii arşi - la Timişoara, Spitalul Floreasca şi Spitalul de Arşi", a declarat ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea.
De asemenea, la trei ani de la tragedia din Colectiv, România nu are niciun centru pentru marii arşi. Printr-un program al Băncii Mondiale, autoritățile își propun să construiască patru centre de mari arşi la Timişoara, Târgu Mureş şi două în Bucureşti, proiect început în anul 2012. “În prezent au fost finalizate procedurile de achiziţie pentru serviciile de expertizare tehnică, studiu de fezabilitate, proiectare tehnică şi detalii de execuţie pentru cele 4 centre de mari arşi. Se are în vedere ca până la sfârşitul anului 2019, proiectele tehnice să fie finalizate şi să fie inițiate procedurile de achiziţie de lucrări civile de construcţii”, a transmis ministerul Sănătăţii, pentru MEDIAFAX.
Ministerul Sănătăţii estimează că în 2020 vor fi semnate contractele de execuţie.
Un alt centru de mari arşi pentru care lucrările au fost finalizate în anul 2017 se află în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă “Sf. Spiridon” Iaşi. Se estimează că acest centru va fi funcţional în 2019, ulterior finalizării procedurii de achiziţie de echipamente specifice dotării şi livrării acestora.
Ministrul Sănătăţii a anunţat că, în 2018, a avut loc o licitaţie pentru achiziţia de echipamente pentru dotarea centrelor, iar centrele din Iaşi şi Timişoara sunt cele mai stringente pentru că acolo s-au terminat lucrările de construcţie. Astfel, acestea ar putea, în 2019, să aibă cel puţin echipamentele necesare.
În România sunt 64 de spitale de stat, care au în structura lor secţii sau compartimente de chirurgie plastică şi microchirurgie reconstructive. Dintre ele, 24 au secţii pentru îngrijire de arsuri.
