Misiunea de revenire pe Pământ a capsulei spaţiale chineze Shenzhou-20 cu echipaj uman a fost amânată după ce aceasta ar fi fost lovită de mici fragmente de deşeuri spaţiale, a anunţat miercuri agenţia spaţială a Chinei, transmite Reuters.
O analiză a impactului şi o evaluare a riscurilor sunt în curs de desfăşurare, a transmis într-un comunicat Agenţia chineză pentru zboruri spaţiale cu echipaj uman (CMSA), fără a furniza un nou program pentru misiunea de întoarcere. Aterizarea era prevăzută iniţial pentru ziua de miercuri, în nordul Chinei, potrivit Agerpres.
Această întârziere scoate în evidenţă pericolul pe care îl reprezintă la adresa călătoriilor spaţiale cantităţile tot mai mari de deşeuri din spaţiu. Numite şi "gunoi spaţial", aceste deşeuri constau din vehicule de lansare abandonate sau fragmente din dispozitive spaţiale, care plutesc la sute de kilometri deasupra Pământului, existând riscul unor coliziuni cu echipamentele active.
Programul Shenzhou transportă astronauţii chinezi către şi dinspre staţia spaţială Tiangong a Chinei. Astronauţii trăiesc şase luni la bordul acesteia, unde efectuează o serie de sarcini, inclusiv repararea daunelor cauzate staţiei de impactul cu deşeurile spaţiale.
Misiunea de întoarcere a echipajului Shenzhou-19, în aprilie, a fost amânată cu o zi din cauza condiţiilor meteorologice de la locul de aterizare. Însă, aceasta este prima dată când o misiune de revenire pe Terra a fost amânată din cauza deşeurilor spaţiale.
Creşterea rapidă a numărului deşeurilor spaţiale în ultimii ani a dus la cereri tot mai numeroase de cooperare în gestionarea traficului spaţial.
La un forum organizat anul trecut, preşedintele chinez Xi Jinping a făcut apel la ţările arabe şi la China să construiască împreună un "centru de observare a deşeurilor spaţiale".
Un grup de experţi în coordonarea traficului spaţial al ONU a declarat anul trecut că sunt necesare măsuri urgente, solicitând crearea unei baze de date comune a obiectelor orbitale, precum şi a unui cadru internaţional pentru monitorizarea şi gestionarea acestora.
În 2021, China s-a plâns la ONU că Tiangong a fost nevoită să efectueze două manevre de urgenţă pentru a evita fragmentele produse de sateliţii Starlink, deţinuţi de SpaceX, compania lui Elon Musk, care predomină pe traiectoriile orbitale inferioare ale Pământului.
Beijingul şi Washingtonul se acuză reciproc de ani de zile de comportamente generatoare de deşeuri spaţiale.
"O anumită superputere, fiind prima ţară care a efectuat teste cu arme antisatelit în spaţiul cosmic, a efectuat mai multe astfel de teste şi a creat mai multe deşeuri spaţiale decât oricare altă ţară", a scris misiunea permanentă a Chinei la ONU într-un document din 2022, referindu-se la Statele Unite.
Statele Unite au calificat testul Chinei cu rachete antisatelit din 2007 drept "iresponsabil", după ce acesta a distrus un satelit de pe orbita polară şi a creat un câmp masiv de deşeuri.
China a investit în tehnologii care ar putea fi utilizate pentru a reduce riscul unei coliziuni spaţiale cauzate de deşeuri. Acestea includ tehnologia de monitorizare cu laser şi "velele" de deorbitare, care, odată desfăcute, pot determina nava spaţială să-şi accelereze coborârea în atmosfera terestră, provocând arderea ei fără a lăsa în urmă deşeuri spaţiale.
Comentează