O scrisoare-manifest trimisă ministrului Culturii, Corina Şuteu, de un grup de 47 de cineaşti a divizat în două tabere lumea filmului autohton. Semnatarii scrisorii solicită, în numele publicului, modificarea legislaţiei, astfel încât CNC să susţină şi realizarea unor filme care să satisfacă aşteptările majorităţii spectatorilor.
Regizorul Radu Muntean a vorbit, pentru Q Magazine, despre scandalul din lumea cinematografiei. Desigur, totul porneşte de la presupunerea că oamenii care semnează scrisoarea ştiu ce-şi doreşte publicul românesc. Dar de unde ar putea şti domnul Cărmăzan ce-şi doreşte publicul autohton, de unde ştie domnul Comeagă, cel care cu ultimul său film a „făcut” câteva mii de spectatori, care sunt dorinţele publicului? Şi despre ce vorbim aici, căci, până la urmă, CNC-ul (Centrul Național al Cinematografiei - n.n.) nu finanţează numai filme de artă, nu există nicăieri stipulat acest lucru.”, a spus Muntean.
Iată scrisoarea adresată Ministerului Culturii:
„Doamnei Corina Șuteu, Ministrul Culturii
Doamnă ministru,
După cum se poate constata, succesele internaționale înregistrate în ultimii ani de cinematografia română, care au conferit recunoaștere și notorietate cineaștilor ce le-au repurtat nu au putut opri, din păcate, declinul industriei cinematografice din România, criza finanțării producției de film și îndepărtarea publicului de filmul autohton.
Finanțarea aproape în exclusivitate a filmelor cineaștilor distinși cu premii internaționale și a producțiilor apreciate ca având șanse de succes în festivaluri a pus pe cale de dispariție din peisajul filmului românesc genuri de film cum sunt comediile, filmele inspirate de momente sau personalități istorice, ecranizările, filmele pentru copii și adolescenți, fantezii, filme de acțiune, de aventuri sau de anticipație, drame romantice și alte genuri care nu intră în vederile selecționerilor. Dar tocmai filme de aceste genuri, unele vechi de zeci de ani înregistrează recorduri autohtone de vizionare pe televiziune și de accesare pe internet, în timp ce, cu excepția producțiilor distinse cu mari premii în mari festivaluri, majoritatea filmelor recente, în ciuda succesului în manifestări internaționale sunt ignorate de public.
Pe de altă parte, în timp ce numărul de ecrane crește constant, indicele de vizionare a filmului românesc rămâne la un nivel foarte scăzut, atât datorită monotoniei producției autohtone cât și abandonării ei într-o concurență inegală și injustă cu filmul mainstream american.
De asemenea, în condițiile diminuării bugetelor și a perioadelor de producție și în lipsa producțiilor străine, care s-au reorientat către țări ce le oferă avantaje financiare, facilități logistice și birocrație redusă, cifra de afaceri în industria filmului a scăzut, baza tehnico materială s-a restrâns, iar numărul actorilor și al altor interpreți, al creatorilor și al tehnicienilor de specialitate ocupați constant sau frecvent în producția de film a scăzut semnificativ.
În acest context, apreciem intenția de a modifica legislația și reglementările privitoare la domeniul cinematografiei și enunțăm câteva principii și măsuri care, în opinia noastră sunt esențiale pentru însănătoșirea și dezvoltarea producției și pieței filmului românesc:
1) Susținere financiară și importanță egală acordate întregului spectru de genuri, teme și stiluri. În această direcție, atât timp cât există comisii care evaluează proiectele, folosirea sintagmelor „filme de artă” sau „filme reprezentative” și identificarea acestora doar cu filmele care au succes în festivaluri internaționale trebuie să fie evitată, întrucât introduce un inacceptabil subiectivism și desconsideră punctul de vedere al multor cineaști și al majorității spectatorilor de film.
2) Acordarea de șanse egale de a concura pentru obținerea finanțării tuturor autorilor și producătorilor, de toate vârstele și orientările artistice, indiferent de palmares sau de punctul în care se află în carieră.
3) Concursul de proiecte să evalueze proiecte, nu palmarese . Evaluarea scenariului trebuie să fie esențială, completată de evaluarea proiectului regizoral și a planului de producție și exploatare propus de producător; fără a face o distincție arbitrară între cele mai recente și cele mai puțin recente, trecutele performanțe ale regizorului sau ale producătorului pot fi elemente de susținere în evaluare, nu criterii determinante
4) Evitarea concentrării resurselor Fondului cinematografic în mâinile câtorva cineaști prin:
a) limitarea numărului de proiecte ce pot fi înscrise anual de un producător pentru fiecare secțiune de concurs, măsură care, în plus, va ușura activitatea și va spori eficiența comisiilor de concurs ;
b) reducerea numărului de proiecte pentru care un producător poate obține susținere din Fondul cinematografic la un proiect pe an pentru fiecare secțiune de concurs, conform limitei aplicate acum doar regizorilor;
c) stabilirea anuală, în cuantum absolut, a unei sume maxime care poate fi acordată pentru un proiect în fiecare secțiune de concurs, așa cum se practică în multe alte țări europene
5) Eliminarea situațiilor de incompatibilitate sau conflict de interese și impunerea unor criterii de competență prin numirea în consiliile de administrație și în comisiile de concurs doar a unor profesioniști cu experiență și cu performanțe confirmate în domeniile producerii, creării, realizării, distribuirii sau exploatării filmelor, în critica sau în învățământul superior de specialitate, profesioniști care nu se află în relații contractuale sau de asociere pe baze comerciale cu potențiali beneficiari ai deciziilor lor .
6) Stimularea finanțării filmelor din surse private prin crearea și punerea în funcțiune a cadrului legal și procedural în care persoane fizice și persoane juridice private să poată și să fie interesate să contribuie financiar la producerea filmelor românești sau a coproducțiilor cu participare românească, fie că acestea au solicitat sprijin financiar din fonduri publice sau de stat, fie că nu.
7) Crearea unei instituții de interes național, așa cum este Arhiva Națională, care să gestioneze o rețea de cinematografe moderne și performante dedicate filmului românesc și european, pornind de la transformarea actualei RADEF RomâniaFilm și de la activele pe care aceasta încă le deține și cele pe care e în drept să le recupereze.
8) Instituirea unor cote de expunere minime obligatorii alocate filmului românesc pentru filmele difuzate sau programate în prime-time de posturi de televiziune și săli de cinema și pentru sumele cheltuite anual în scopul achiziției de drepturi de exploatare de filme în România.
9) Aplicarea unui sistem eficient de control al intrărilor și încasărilor realizate în sălile de cinematograf, sistem ce ar putea fi preluat de la oricare din țările europene ce nu au probleme la acest capitol
10) Adoptarea și aplicarea unor măsuri de stimulare fiscală, asemenea celorlalte țări europene, pentru încurajarea realizării în România a cât mai multor prestări de servicii pentru producții de film străine și coproducții internaționale cu participare românească minoritară.
Dacă veți considera, asemenea nouă, semnatarii acestei scrisori că e obligatoriu ca aceste principii și măsuri să se regăsească în litera și spiritul viitoarelor reglementări, solicităm ca reprezentanți ai punctului nostru de vedere să participe la discuțiile din care să rezulte propunerile pentru noua lege a cinematografiei, noul regulament al concursului CNC și măsura de stimulare fiscală.
Propunem ca aceste discuții să aibă loc sub egida Ministerului Culturii, dar în organizarea și coordonarea Centrului Național al Cinematografiei, organismul specializat abilitat prin lege să propună reglementări în domeniu. De asemenea, în spiritul transparenței și onestității, propunem ca ședințele grupului de lucru creat în acest scop să fie înregistrate audio/video și apoi postate online, astfel încât toți cineaștii interesați să poată lua nemijlocit cunoștință de cele discutate și să poată formula în timp util sugestii sau observații. Apreciem că astfel se poate ajunge la proiecte de lege și de reglementări care să fie nu doar acceptate dar și susținute de majoritatea cineaștilor.
Cu speranță și până ca lucrurile să avanseze în această direcție, rămânem în așteptarea răspunsului dumneavoastră la sediul Uniunii Realizatorilor și Autorilor de Film.”
Semnatari, în ordinea exprimării:
Cristian Comeagă producător Radu Gabrea regizor
Ioan Cărmăzan regizor Doru Mitran producător
Denis Dinulescu scenarist Natașa Raab actriță
Otilia Sîrbu conf. univ. Sergiu Plămădeală actor
Deian Cărmăzan regizor Nicolae Ieremciuc actor
Daniel Kosuth director imagine Florin Zamfirescu actor
Vlad Rădescu actor Dan Toader scenograf
Mihai Gheorghiu producător Radu Caranfil regizor
Magdalena Mărășescu scenograf Cristian Nicolescu monteur
Dumitru Pohuș producător Constantin Păun regizor
Gabriela Crețan artist machiaj Sotir Caragață designer sunet
Ionel Udrescu avocat Constantin Fugașin producător
Lucia Maghiar producător Alexandru Tudor regizor
Vlad Leu conf. univ. Ioana Angelescu artist machiaj
Alexandru Dumitru scenarist Mihai Orășanu producător
Irina Chiriță producător exec. Gloria Papură scenograf
Călin Papură scenograf Daniela Nane actriță
Cornelia Paloș producător Amalia Spălățelu director casting
Bogdan Stanoevici actor Nicodim Ungureanu actor
Alexandra Ares scenarist Ioana Știrbulescu producător
Alma Bacula producător Irina Petrescu regizor secund
Anca Sigartău actriță Dan Badea producător
Cristina Iacob regizor Mihai Constantin regizor
Florin Kevor
Comentează