Premium
Comisia Europeană trebuie să activeze de urgență rezerva de criză în vederea sprijinirii sectorului agricol, în special a sectoarelor cărnii de vită, de mânzat și de pasăre din UE, susține Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European.
Vezi și: Tătaru, avertisment pentru turiști: 'E posibil ca Vama Veche și alte zone să devină focare'
”În cadrul Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, a avut loc un schimb de opinii cu reprezentanții Comisiei (DG AGRI și DG TRADE) privind situația din sectoarele cărnii de vită, de mânzat și de pasăre din UE.
În calitate de vicepreședinte al Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală, am intervenit în cadrul dezbaterii și am subliniat necesitatea intervenției Comisiei Europene în sprijinirea și finanțarea adecvată a sectorului agricol și, în special, a sectoarelor cărnii de vită, de mânzat și de pasăre din UE. Dar iată intervenția mea:
„Sectorul agricol în general este profund afectat de Pandemia Covid. În același timp, însă, sunt unele sectoare cum ar fi cel al cărnii de vită care a fost mult mai afectat comparativ cu alte sectoare. Și spun acest lucru în contextul în care această carne se consumă în restaurante, care au fost închise și sunt, de altfel, închise în această perioadă.
Suma alocată de la Comisia Europeană pentru sprijinul sectoarelor agricole este ridicol de mică, altfel spus insuficientă.
În acest context, prețul de vânzare este sub prețul de producție, dar cea mai mare problema este că animalele vii nu se mai vând în unele regiuni.
În acest context, vă întreb dacă nu apreciați că se impune să interveniți cu sume de bani consistente care să susțină acest sector, fie că vorbim de stocarea privată, fie că vorbim de alte forme de sprijin?
Dați-mi voie să nu fiu de acord cu dumneavoastră că nu ați găsit bani la nivelul Comisiei Europene. Așa cum s-au găsit bani pentru a sprijin alte sectoare din zona economică a UE, trebuia să se găsească bani și pentru sectorul agricol. Mai ales că vorbim de un sector extrem de sensibil. Animalele nu sunt niște mașini, niște strunguri pe care să le pui într-o hală, și să aștepți să treacă criza. Aceste animale consumă în fiecare zi, sunt costuri în fiecare zi și de aceea ar fi fi trebuit găsiți bani pentru sprijinirea acestui sector. Avem o rezervă de criză și nimeni nu înțelege la nivelul UE de ce nu se folosește această rezervă de criză.
Aș dori să întreb reprezentanții CE dacă instituția are în vedere să ofere posibilitatea statelor membre să facă plați în avans pentru a veni astfel în sprijinul fermierilor?”
Din partea DG Agri a luat cuvântul domnul director Michael Scanner, care a subliniat faptul că: „În ultimele 6 luni, situația a pus la grea încercare întregul sector și doresc să vă in formez cu privire la ultimele cifre. Unele sectoare au suportat mai bine criza, altele, mai ales cele despre care discutăm astăzi, au fost foarte afectate. Dacă ne uităm la cifrele producției, cea de carne de vită, în primele 3luni ale anului a crescut oarecum dar există diferențe majore între statele membre. De pildă, în Țările de Jos și în Polonia, creșterea producției a fost mai mare decât în Spania. În toate statele membre producătoare de carne de vită, producția a scăzut apoi foarte mul. Mai ales în luna mai, din cauza lock-down-ului și a restricțiilor de circulație și transport am ajuns la o scădere drastică a producției. Încă nu am primit toate datele din această perioadă. Dar atunci când le vom primi, vom constata exact ce v-am spus până acum.
O observație doresc să fac despre felul în care au fost transportate animalele în această perioadă. În mod normal avem cifre bine defalcate despre cum sunt transportate animalele între statele membre. În momentul în care am putut avea din nou un flux de animale vii între statele membre, ne-am dat seama că unele dintre ele importau un număr mare de animale vii, mai ales în sudul Europei. O altă cifră interesantă este legat de prețul practicat. În momentul în care perioada de lock-down era pronunțată cam în toate statele membre, prețurile au scăzut cam cu 17% dar situația nu este aceiași în toate statele membre. Dincolo de restricțiile de transport care au făcut ca de exemplu carnea de vită de calitate să nu mai ajungă la toți clienții care o comandaseră, au existat și alte cauze pentru care prețul practicat a scăzut. În ultimele săptămâni am văzut o redresare a prețurilor dar rămâne insuficientă pentru a compensa pierderile.
Care a fost reacția sectorului? Stocare în facilități private pentru a putea face să nu se piardă cantități mari de carne de vacă. Din păcate, stocarea nu se poate face pe mai mult de 3 luni și mesajul pe care l-am obținut este acela că piața s-a descurcat cât de cât, și au ales între noi piețe de desfacere sau de a stoca produsele în unități private dar nu pe o perioadă mai mare de 3 luni. Pentru carnea de vițel, situația nu este la fel de roz pentru că se bazau pe catering, pe livrarea către restaurante și cantine. Acestea au fost închise peste tot iar prețul a scăzut radical în majoritatea statelor care produc și consumă carne de vițel. Sperăm să putem să sprijinim o redresare pe această piață pentru că am văzut că prețurile au acum un trend ascendent.
În ceea ce privește carnea de pui sau de pasăre în general, aceasta parcă a suferit mai puțin. În primele săptămâni după începerea pandemiei, sectorul s-a descurcat mai bine pentru că a fost carnea cea mai livrată atunci când oamenii făceau comenzi de acasă, dar și acest sector a fost foarte impactat la nivelul prețurilor. De exemplu, în Polonia, care este cea mai mare producătoare de carne de pasăre din Europa, aici prețurile au scăzut în mod simțitor. O altă trăsătură a acestui sector este că se poate reorienta destul de repede. În mod normal, puii sunt sacrificați în 5-6 săptămâni dar în momentul în care piața este pe un trend descendent, sectorul sacrifică o cantitate mai mică sau așteptând o perioadă mai lungă, tocmai pentru a permite prețurilor să revină la un nivel satisfăcător. Atât importurile cât și exporturilor au scăzut. Ce ne așteaptă pe viitor? Vedem că este o perioadă dificilă și principala teamă este aceea că sectorul nu are timp să se redreseze dacă cumva nu continuăm cu tendința de a pune capăt măsurilor de restricționare. Vine și BREXIT-ul, dar oricum, dacă cumva ar izbucni o nouă epidemie, știm că i-ar fi foarte greu sectorului să reziste. Mulțumesc!”
Din partea DG Trade, domnul Flavio Coturni, șef de unitate, a subliniat în intervenția sa faptul că: „Am înregistrat situații dificile mai ales în sectorul procesării. Abatoarele din lumea întreagă au devenit factori de propagare a virusului, în special în SUA, Brazilia dar și în UE, chiar dacă la noi situația nu a fost chiar atât de critică ca peste Ocean. Au fost limitări tocmai din cauza situației sanitare. Există instituții precum OMS, G 20, care au emis declarații prin care au solicitat asigurarea unui flux continuu pe plan agricol și agroalimentar și limitarea restricțiilor la export. Acest lucru a ajutat la limitarea unor restricții iar acele state care au adoptat acele măsuri au retras ele însele acele măsuri. Pe planul importurilor, unele state au introduc bariere nejustificate care implicau unele solicitări care indicau lipsa virusului Covid la nivelul cărnii în speță. China a introdus o serie întreagă de verificări referitoare la Covid la nivelul produselor alimentare de import. Niciuna din aceste măsuri nu a fost notificată de Comisie. China a dorit inclusiv o linie de Comunicare cu Comisie, ceea ce a creat haos și confuzie în rândul statelor membre și a operatorilor. Comisia a fost activă nu doar în acest caz ci în toate cazurile, am activat propria noastră delegație și am făcut demersuri oficiale pentru a se retrage anumite măsuri. În unele situații am repurtat succes. Am creat o bază de date interactivă cu măsuri legate de Covid-19. Acest lucru a permis facilitarea exporturilor. Față de aprilie anul trecut, în aprilie anul acesta, exporturile și importurile de alimente au scăzut deși în termeni relativi, importurile au scăzut comparativ cu exporturilor. Carnea de vită și pui indică un surplus comercial în continuare. Legat de farm-to-fork și politica comercială a UE, ambiția este promovarea unei tranziții globale către sisteme durabile, în cadrul organismelor de legiferare și nu numai, prin capitole ambițioase. Va fi importantă consolidarea cooperării cu țările terțe."
