Președinții Curților de Apel se revoltă public după ce deciziile ÎCCJ privind prescripția în cazurile lui Sebastian Vlădescu și Ionuț Costea au devenit publice și au fost amplu criticate ca fiind cu tentacule politice.
Judecătorii spun că de fapt miza este un atac la șefa ÎCCJ și la însăși independența justiției
Președinții curților de apel din România își exprimă public sprijinul față de Înalta Curte de Casație și Justiție și față de președintele acesteia, doamna judecător Lia Savonea, în contextul atacurilor și presiunilor, fără precedent, exercitate în spațiul public.
Justiția română este un sistem unitar. Autoritatea instanței supreme garantează echilibrul întregului edificiu jurisdicțional. Atunci când Înalta Curte este supusă discreditării, ridiculizării sau presiunilor publice, efectul se propagă inevitabil către toate instanțele din țară și afectează încrederea în toți judecătorii.
Cum potrivit art. 126 din Constituţia României, justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege, considerăm că ceea ce se întâmplă în aceste zile cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este doar o atingere adusă conducerii instanței supreme, ci o slăbire a justiției în ansamblu.
Lovirea vârfului piramidei judiciare echivalează cu vulnerabilizarea întregului sistem — de la curțile de apel, la tribunale și judecătorii — și cu afectarea încrederii societății în capacitatea judecătorilor de a-și îndeplini rolul constituțional. Discreditarea publică a preşedintelui instanţei supreme prin manipulare şi dezinformare creionează arhitectura unui dezechilibru statal fundamental, o îndepărtarea periculoasă de la democraţie prin afirmarea arbitrariului ca politică a statului.
Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie trebuie sprijinită, pentru că apărarea sa înseamnă apărarea drepturilor şi libertăţilor fiecărui cetăţean, înseamnă menţinerea statului în matca democraţiei.
Procedurile judiciare nu sunt abuzuri!
Procedurile judiciare nu sunt abuzuri aşa încât reformarea unor hotărâri definitive prin intermediul unor căi extraordinare de atac nu reprezintă altceva decât afirmarea principiilor fundamentale ale dreptului, respectiv prevalenţa adevărului şi a dreptăţii.
Subliniem că în nicio democraţie, o putere în stat nu cere socoteală altei puteri în stat, în stradă, prin manipulare şi conduite subversive mimând empatia pentru categorii defavorizate şi proiectând asupra corpului magistraţilor eticheta de duşmani ai poporului, declanşând astfel o luptă de clasă imaginară.
Statul prin exponenţii săi politici are obligaţia să crească nivelul de trai al populaţiei, să protejeze, să unească, să regleze prin mecanisme legitime şi coerente nu să dezbine şi să polarizeze împărţind societatea în buni şi răi, corupţi şi oneşti.
Lipsa capacităţii şi a disponibilităţii funcţionale pentru dialog a exponenţilor puterii executive în vederea înţelegerii mecanismelor juridice în baza cărora îşi desfăşoară activitatea instanţa supremă, arată nevoia acestora de subjugare a puterii judecătoreşti, pilon fundamental al statului de drept şi de confiscare a statului.
S-a făcut politică națională din atacarea șefei ÎCCJ
Necunoaşterea sau ignorarea crasă şi nescuzabilă a Constituţiei şi legilor statului, a principiilor organizării şi funcţionării statului de drept şi aplicarea dictonului Statul sunt eu, discreditarea continuă şi agresivă a instanţei supreme şi a preşedintelui acesteia par a fi noile „valori” după care se ghidează structura statală a ţării.
În aceste momente, reafirmăm unitatea corpului judiciar și responsabilitatea comună de a apăra independența justiției şi statul de drept, demnitatea funcției de judecător și încrederea cetățenilor în instituțiile fundamentale ale statului.
Facem apel la respectarea statutului constituțional al puterii judecătorești și la protejarea autorității instanței supreme, ca garanție a unui stat de drept funcțional.
Ne alăturăm, în mod solidar, poziției Înaltei Curți de Casație și Justiție, lansăm un apel la raţiune rămânând loiali următoarelor valori care stau la temelia statului de drept:
- independența judecătorilor nu poate fi negociată sau condiționată de reacții publice;
- demnitatea conducerii instanței supreme este parte integrantă a prestigiului justiției;
- nicio formă de presiune sau intimidare publică nu poate influența actul de judecată.
În acest context, afirmăm răspicat că justiţia nu se negociază şi nu cedează niciunei forme de presiune, justiţia nu cere şi nu acceptă privilegii, ci respectarea locului şi rolului său într-o societate democratică, pretinzând celorlalte puteri în stat respectarea standardelor de colaborarea loială interinstituţională şi de manifestare în acord cu statutul şi prerogativelor de puteri în stat.
Justiţia se înfăptuieşte prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ori nevoia constantă şi viscerală, coordonată minuţios, de denigrare a acestei instituţii exprimă nevoia de totalitarism şi arbitrar a celor ce o promovează, protecţia dreptului cetăţeanului de rând, atât de clamat în discursul public, fiind doar mijlocul insidios prin care se realizează dezinformarea.
Mesajul transmis de ÎCCJ după eliberarea lui Ionuț Costea și Sebastian Vlădescu
Deciziile de astăzi prin care Sebastian Vlădescu și Mircea Ionuț Costea au fost puși în libertate în urma constatării prescripției răspunderii penale sunt o consecință a aplicării Deciziei nr.50/2025 a Curții Constituționale, care reafirmă principiul conform căruia legea procesual penală trebuie să respecte dreptul la apărare, egalitatea de șanse și accesul efectiv la Justiție.
În același timp, decide clar că modificările procedurale nu compromit responsabilitatea civilă sau măsurile patrimoniale existente.
Instanțele sunt obligate să aplice legea și Constituția, chiar și atunci când efectele pot fi percepute ca nepopulare.
Este important de subliniat că decizia CCR afectează doar aspectul penal al cauzelor vizate, obligațiile civile și măsurile de confiscare dispuse rămânând valabile, astfel încât interesul public în repararea prejudiciilor este asigurat.
Astfel, în cauzele menționate s-a dispus, după cum urmează:
În dosarul nr. 1946/1/2023* – inculpații Sebastian Vlădescu și Mircea Ionuț Costea rămân să plătească:
a) sumele de 3.990.248,60 lei și de 65.000 Euro, prejudiciu reținut în sarcina lui Sebastian Vlădescu, și confiscarea specială a sumei de 2.177.000 euro de la același inculpat;
b) sumele de 3.121.328,41 lei și de 1.919.900 Euro, prejudiciu reținut în sarcina lui Mircea Ionuț Costea;
Totodată, au fost menținute măsurile asiguratorii instituite până la concurența sumelor confiscate, rezultând că masurile civile dispuse totalizează 7.111.577,01 RON și 4.161.900 Euro.
În dosarul nr. 1783/1/2023* – inculpatul Darius Vâlcov rămâne să plătească suma de 6.200.000 lei, reprezentând prejudiciul reținut în sarcina sa. Au fost menținute măsurile asiguratorii instituite în vederea recuperării prejudiciului.
Reamintim că, într-un stat de drept, justiția funcționează după reguli, nu după circumstanțe. Indiferent de calitatea persoanelor vizate sau de percepția publică, instanțele sunt obligate să aplice legea și Constituția, dovadă de independență a justiției, garanțiile pentru cetățenii obișnuiți, ca și pentru persoanele cu notorietate, sunt aceleași în fața legii.
Soluțiile de punere în libertate exprimă respectarea unei decizii constituționale care face parte din ordinea de drept.
Comentează