Premium
Primarul Nicușor Dan anunță că în perioada următoare „cel puțin două blocuri mari vor intra în consolidare” în București, însă procesul de accesare a banilor guvernamentali destinați acestui proces este unul greoi, din cauza prevederilor legale referitoare la acordul tuturor propietarilor din imobilele vizare.
„Aici este o problemă care vine de la nivel cemtral. Faptul că pentru a accesa banii care sunt gratuiți pentru consolidare trebuie să ai acordul tuturor proprietarilor. De aici vine dificultatea pentru care nu sunt așa de multe aplicații cum ne-am fi dorit. Noi suntem un intermediar între cetățeni și minister, facem toate eforturile să avem aplicații pe care să le ducem la minister, dar acolo unde sunt blocurile mari probabilitatea ca toți proprietarii să se înțeleagă este foarte mică. (...) Oamenii nu au încredere în programele de consolidare, din cauza a ce s-a întâmplat de 20 de ani cel puțin, de când primăria a spus că îi ajută și nu îi ajută”, a declarat Nicușor Dan, luni dimineață.
Întrebat dacă situația clădirilor construite fără respectarea standardelor legale este una asemănătoare celei din Turcia, edilul a negat.
„Ce s-a întâmplat în Turcia a fost că în ultimii 15 ani, din când în când, venea câte o lege de amnistie care spunea că tot ce s-a construit te duci la primărie și intri în legalitate. Din fericire, lucrul ăsta nu s-a întâmplat în România. Însă există grade de negalitate, etaje în plus, mansardă cu două etaje, lipsă spații verzi, subsol care e de fapt etaj. Toate acestea, atâta timp cât nu le-a contestat nimeni, au intrat în circuitul civil, sunt intabulate”, a mai explicat Nicușor Dan.
Primarul general a ccomentat și afirmațiile prefectului Toni Greblă, despre cele aproximativ 1000 de clădiri cu risc seismic din Capitală:
„S-au făcut prin noua legea a consolidării progrese. Ea a răspuns la niște probleme pentru care nu s-au acordat banii. De exemplu, finanțarea era anuală, în loc să fie multianuală. O autoritate locală nu putea într-un an să facă și proiectul, și execuția, și să deconteze banii. Un alt motiv era că nu se finanțau așa-numitele spații cu altă destinație. Dacă într-un bloc aveai 50 de apartamente și la parter aveai 2, 3 spații comerciale, proprietarii trebuiau să se înțeleagă ei între ei cu acel împrumut pe 25 de ani și trebuiau să-i convingă și pe cei cu spațiile comerciale de la parter ca ei să investească din banii lor în acest proces de consolidare. De foarte multe ori nu reușeau. Prin noua lege s-au adus niște îmbunătățiri, în sensul că în București pot să facă proiecte de consilidare și primăriile de sector.”
