Premium
Prim-ministrul estonian Kaja Kallas a lansat un avertisment dur către Occident, subliniind necesitatea urgentă de a sprijini Ucraina în conflictul cu Rusia. Ea subliniază că lipsa de acțiune ar putea duce la un conflict regional mai amplu, care ar putea escalada într-un al treilea război mondial.
Aflată săptămâna aceasta la Bruxelles, premierul estonian Kaja Kallas a acordat un interviu mai multor publicații europene, în care a declarat că o înfrângere a Rusiei în Ucraina ar contribui la evitarea unui potențial al treilea război mondial.
"[Dacă] Rusia [ar pierde] acest război, atunci nu trebuie să ne facem griji cu privire la cel de-al treilea război mondial", a declarat Kallas. "Vrem să avem pace, dar vrem să avem o pace durabilă, iar pacea în termenii Rusiei nu este durabilă", a adăugat ea.
Cheltuielile militare ale țărilor NATO și amenințările nucleare ale Rusiei
Kallas pledează pentru creșterea cheltuielilor pentru apărare în Ucraina și în Europa, sugerând că un efort unificat din partea coaliției Ramstein și a aliaților NATO, inclusiv a cetățenilor din Occident, ar putea consolida semnificativ capacitățile militare ale Ucrainei. Ea subliniază că reticența Rusiei de a se angaja militar în NATO subliniază efectul de descurajare al unei apărări europene puternice, o apărare la care publicul poate contribui.
Referindu-se la preocupările legate de amenințările nucleare ale Rusiei, Kallas le-a respins ca fiind tactici pentru a insufla teamă, citând istoricul de război psihologic al Rusiei. De asemenea, a subliniat provocările cu care se confruntă națiunile mai mici, precum Estonia, în justificarea cheltuielilor pentru apărare pe timp de pace, în ciuda amenințării iminente din partea Rusiei vecine.
Prim-ministrul a criticat eșecul unor țări NATO de a-și respecta angajamentele privind cheltuielile de apărare, subliniind urgența de a investi în apărare pe fondul conflictelor în curs de desfășurare. Ea i-a îndemnat pe liderii UE să acorde prioritate nevoilor de apărare și să le comunice în mod eficient cetățenilor, chiar și cu prețul unor reacții politice negative.
Kallas a propus împrumuturi comune sau obligațiuni de apărare ca soluții viabile, având în vedere diviziunile privind finanțarea cheltuielilor de apărare în cadrul UE. Cu toate acestea, ea a recunoscut că este dificil să se ajungă la un consens între statele membre.
Kallas a subliniat implicațiile globale ale conflictului din Ucraina, îndemnând la un răspuns strategic pentru a proteja securitatea internațională. Ea a susținut abordarea de "ambiguitate strategică" a președintelui francez Emmanuel Macron. Ea a solicitat sancțiuni mai eficiente ale UE împotriva Rusiei, inclusiv măsuri pentru a contracara eludarea de către țările terțe.
