În spatele porţilor de acces la metrou, călătorii pot admira, expuse în vitrine, urcioare, lămpi şi alte comori din Roma antică: staţia Colosseum şi-a deschis marţi porţile la finalul unor lucrări care au durat 13 ani şi care au reprezentat o provocare tehnologică fără precedent, informează AFP, potrivit Agerpres.
Repartizată pe patru niveluri şi ajungând până la o adâncime de 32 de metri în inima Romei antice, staţia ''Colosseo-Fori Imperiali'', care face parte din magistrala ''C'' a capitalei italiene, este locul unde se intersectează transporturile moderne, arheologie şi ingineria.
Rezultat al unor realizări tehnice şi arheologice remarcabile, noua staţie oferă, în plus faţă de interconexiunea cu magistrala ''B'', şi o privire inedită asupra unui extraordinar patrimoniu, adus la lumină în timpul celor peste zece ani de săpături şi care au întârziat de mai multe ori lucrările la metrou.
În schimbul costului unui bilet (1,5 euro), călătorul pătrunde într-un spaţiu muzeal subteran, unde se află circa 350 de artefacte: urcioare şi lămpi din ceramică, o sabie din lemn din secolul al III-lea î.Hr, artefacte din bronz, statuete etc.
Puţin mai departe, un ansamblu de terme private care au aparţinut reşedinţei (''domus'') unui roman bogat, perfect conservate, stau mărturie bogăţiei cartierelor din epoca republicană îngropate de împăratul Nero în vederea construcţiei Domus Aurea după incendiul izbucnit la Roma în anul 64 d.Hr.
În timpul Imperiului Roman, oraşul a fost ridicat în straturi succesive: templele şi forumurile erau construite pe fundaţiile mai vechi înainte să fie acoperite la rândul lor, creând un teren de cercetare fascinant pentru arheologi.
''Lucrul cel mai important pe care am reuşit să-l arătăm este o perspectivă generală (...) asupra vieţii cotidiene'', a rezumat Elisa Cella, arheolog în cadrul Parcului arheologic al Colosseumului.
La nivelul cel mai ridicat al staţiei, o deschidere triunghiulară săpată în sol oferă o perspectivă în contraplonjeu asupra maiestuosului amfiteatru roman.
''Un trecut extraordinar''
Salutând un ''eveniment istoric şi extraordinar'' cu prilejul vizitei sale inaugurale de marţi, primarul Romei, Roberto Gualtieri, a luat apărarea îndelungatelor şi costisitoarelor săpături arheologice, care au paralizat parţial capitala italiană, complicând deplasările rezidenţilor şi a milioanelor de turişti.
''Aceste săpături, aceste descoperiri arheologice nu sunt un obstacol'', a spus el, considerând lucrările mai degrabă o ocazie de a scoate la lumină ''extraordinarul trecut'' al oraşului.
În faţa complexităţii geologice unice a Romei, magistrala C a adoptat o tehnică ''arheologică descendentă'', dezvoltată special pentru staţiile din centrul istoric: această metodă a constat în instalarea unor dale intermediare pe măsură ce săpăturile avansau, de sus în jos, garantând astfel stabilitatea şi continuitatea structurilor.
Inaugurată tot marţi, staţia vecină Porta Metronia, situată în imediata vecinătate a Zidului lui Aurelian, a dezvăluit un vast complex militar, datând din secolul al II-lea d.Hr, de pe vremea împăratului Traian, şi alcătuit dintr-o rezidenţă ornată cu fresce şi de mozaicuri.
Structurile au fost demontate cu grijă, restaurate, iar apoi reinstalate într-un spaţiu dedicat, pe care vizitatorii îl vor putea admira de la înălţimea unei pasarele supraînălţate.
''Roma s-a construit pe ea însăşi. În anumite cartiere (...), nivelul arheologic depăşeşte 20 de metri, în alte cazuri, este mai superficial, întrucât anumite intervenţii de urbanism modern au scăzut nivelul pentru a nivela terenul'', a explicat Simona Morretta, responsabilă de săpături şi de muzeul Porta Metronia.
Lansat în anul 2007, şantierul de pe magistrala C, care leagă zona de nord-est cu sud-estul oraşului, s-a confruntat cu numeroase întârzieri din cauza recursurilor succesive ale oponenţilor, precum şi a numeroaselor descoperiri arheologice făcute pe parcursul lucrărilor. După ce va fi finalizată, magistrala va avea 31 de staţii, repartizate pe 29 de kilometri.
Comentează