Premium
De câţiva ani, numărul naşterilor premature creşte constant în Franţa: pentru a ameliora viaţa de zi cu zi a familiilor, adesea bulversate, autorităţile franceze intenţionează să se inspire din modelul suedez şi să permită ca bebeluşii să fie îngrijiţi la domiciliu de echipe medicale, relatează vineri AFP.
În fiecare an, în Franţa se nasc în jur de 60.000 de bebeluşi prematur, adică înainte de 37 de săptămâni de amenoree (8 luni şi jumătate de sarcină), sau unul la fiecare opt minute, scrie agerpres.ro.
Dintre aceşti bebeluşi născuţi înainte de termen, 85% sunt prematuri medii, 10% mari prematuri (în 6-7 luni de sarcină) şi 5% foarte mari prematuri (sub 6 luni de sarcină).
Potrivit rezultatelor ultimului sondaj naţional perinatal, rata prematurităţii este în creştere de mai mulţi ani: a crescut de la 4,5% în 1995 la 6% în 2016. Astăzi, reprezintă aproape 8% dintre naşteri, menţionează asociaţia SOS Préma.
Există mai multe motive pentru aceasta: primul este că vârsta fertilă continuă să scadă, dar o sarcină târzie prezintă în general mai multe riscuri pentru copil.
Fertilizarea in vitro, care poate provoca mai multe complicaţii, explică şi ea parţial această creştere.
Un element important este şi modul de viaţă al viitoarelor mămici: consumul de tutun, alcool, nesiguranţa socială, dar şi stresul şi oboseala legate de muncă favorizează naşterile premature.
Aproximativ jumătate dintre aceste naşteri rezultă dintr-o decizie medicală de a întrerupe sarcina din cauza patologiei materne sau fetale.
În acest context, Ministerul Sănătăţii a publicat luna trecută un decret care vizează ''îmbunătăţirea calităţii vieţii familiilor acestor nou-născuţi internaţi adesea pe perioade lungi''.
Franţa ar dori să implementeze, sub formă experimentală la început, ''un model de organizare similar celui în vigoare în Suedia şi care dă rezultate foarte bune''.
Este o ''îngrijire a nou-născuţilor prematuri la domiciliu asigurată direct de unităţile de neonatologie'', explică serviciile ministerului.
Timpul de spitalizare al bebeluşului s-ar reduce astfel: părinţii ar merge mai devreme cu el acasă şi ar fi îndrumaţi pentru îngrijiri sau hrănire de către personalul medical instruit pentru nevoile specifice ale acestor nou-născuţi.
Un astfel de sprijin ''ar schimba totul'', a afirmat Charlotte Bouvard, preşedinta SOS Préma, care a militat împreună cu Societatea Franceză de Neonatologie pentru această schimbare în Franţa.
''Studiile au arătat că aceasta îmbunătăţeşte dezvoltarea sugarului şi relaţia părinţi-copii'', explică ea. ''În multe cazuri, 'piele pe piele' sau alăptarea, facilitate de prezenţa copilului acasă, reprezintă îngrijiri în sine'', a subliniat Charlotte Bouvard.
Emmanuelle Bagout, 30 de ani, nu a beneficiat de această oportunitate. Când s-a întors acasă, la şase săptămâni după naşterea băieţelului ei, născut prematur la 33 de săptămâni, nu a simţit bucurie, ci ''o mare singurătate''.
''A petrecut aproape o lună în unitatea de nou-născuţi, abia a mâncat, mă duceam să-l văd în fiecare zi la spital'', îşi aminteşte femeia, din Lyon, la trei ani de la naştere.
''Când a părăsit spitalul, cântărea 2,3 kilograme, lua doar câteva grame pe zi, clar ne-a lipsit o monitorizare'', a afirmat ea, menţionând că bebeluşul era vizitat zilnic la domiciliu de o asistentă.
Relocarea secţiei de neonatologie la domiciliul părinţilor are doar avantaje, în opinia lui Pierre Kuhn, şeful secţiei de neonatologie la Centrul Spitalului Universitar (CHU) din Strasbourg (est) şi unul dintre liderii de proiect pe această temă din Franţa.
''În ţările scandinave care l-au implementat, acesta a redus costurile de spitalizare, a permis o autonomie alimentară mai rapidă, o reducere a riscului de infecţie, o scădere a stresului matern şi o creştere a satisfacţiei părinţilor'', a precizat el.
Experimentul francez, desfăşurat pe parcursul a trei ani, va trece printr-o licitaţie de proiecte pentru a selecta zece echipe.
