Premium
Comunitatea Forestierilor - Fordaq România avertizează asupra amplificării blocajelor şi nemulţumirilor din sectorul forestier, menţionând scăderea volumului de masă lemnoasă contractat pentru recoltare la licitaţiile organizate de Romsilva, potrivit unui comunicat al organizaţiei.
Citește și: Olguța, dezvăluire de proporții! De cine a fost blocată legea pensiilor
Conform documentului, o scădere a volumului de masă lemnoasă recoltat va conduce la o criză majoră de resursă în a doua jumătate a anului 2019, cu efecte directe potenţiale în apariţia unei noi crize de aprovizionare a populaţiei cu lemn de foc şi o contractare a activităţii în industria lemnului.
"La licitaţiile principale organizate de RNP - Romsilva pentru producţia anului 2019, procentul mediu de adjudecare a masei lemnoase pe picior a fost de 45%, faţă de 92% la aceleaşi licitaţii, organizate anul trecut. Practic singurele judeţe cu procente mari de adjudecare sunt Neamţ (99%) şi Suceava (92%), judeţe preponderent cu resursă de răşinoase şi cu activităţi tradiţionale de prelucrare primară a lemnului, zone în care sunt localizaţi şi mari procesatori de masă lemnoasă. Dacă excludem cele două judeţe din rezultatele licitaţiilor, procentul naţional de adjudecare scade la 34%, cu peste 1,5 milioane mc mai puţin decât masa lemnoasă adjudecată pentru producţia anului 2018. Sunt multe judeţe în care nu a fost adjudecat, de către agenţii economici din sectorul de exploatare, nici măcar 1 mc masă lemnoasă: Bacău, Vrancea, Argeş, Buzău, Galaţi, Teleorman, Ialomiţa şi multe altele, cu procente foarte mici de adjudecare", se spune în comunicat.
Potrivit Comunităţii Forestierilor - Fordaq România, suprareglementarea acuzată în ultimii ani de reprezentanţii sectorului silvic, aplicarea unor măsurile artificiale şi contraproductive, subfinanţarea sectorului forestier, abuzurile controlului, denigrarea permanentă a activităţilor din sectorul forestier, au condus în timp la blocajul care se prefigurează.
"În sectorul forestier şi în întreaga ramură a industriei lemnului, sub pretextul şi prin exacerbarea problemei reale a tăierilor ilegale, s-a ajuns succesiv de la o problemă de mediu în anii 2013-2015, la o criză socială - criza lemnului de foc în anii 2016-2017 şi, în final, la destabilizarea pentru întreaga ramură a economiei forestiere în toamna anului 2018 - o criză economică. Decidenţii politici au reacţionat în această perioadă prin suprareglementare, pentru combaterea fenomenului tăierilor ilegale. Rezultatul a fost faptul că masa lemnoasă cu provenienţă legală, înregistrată în acte de punere în valoare întocmite de administraţia silvică, cumpărată la licitaţie şi legal exploatată pe bază de autorizaţie, să fie declarată fără provenienţă şi confiscată, pentru că un operator a uitat să dea un click într-un sistem informaţional. Suprareglementarea şi supracontrolul, asemeni unui medicament luat în doze prea mari, au ajuns să îmbolnăvească întregul circuit al sectorului forestier. Astfel a fost îngreunată până la blocaj recoltarea masei lemnoase de pe micile proprietăţi forestiere (peste 800 000 mici proprietăţi existente în mediul rural al României) şi au apărut blocaje ale licitaţiilor, iar în final oferta redusă a condus la o criză a aprovizionării cu lemn de foc a populatiei", au declarat reprezentanţii Fordaq.
Conform comunicatului, criza lemnului de foc a condus la creşteri generale ale preţurilor, atât pentru populaţie, cât şi pentru industrie. Industria a încercat să se adapteze folosind resursa din import. De la exporturi de aproximativ 2 milioane mc de cherestea şi 400.000 mc buştean în 2013 s-a ajuns în perioada 2017-2018 la o scădere a exporturilor de cherestea de molid, până la 0,7 milioane mc. Exporturile de buştean au dispărut şi s-a ajuns la importuri de aproape 3 milioane mc, echivalent lemn rotund răşinoase în 2018. În final, costurile economice ale perioadei 2013-2018 şi preţurile foarte mari ale resursei au condus la o pierdere a competitivităţii industriei lemnului din România, care s-a contractat puternic în a doua jumătate a anului 2018.
"Denigrarea permanentă a activităţilor din domeniul forestier au condus şi la o pierdere accelerată a forţei de muncă din sector, lucrătorii forestieri profesionişti găsind uşor locuri de muncă în Europa. Sectorul de exploatare a lemnului este complet dezorientat şi decapitalizat, iar cea mai mare parte a agenţilor economici au dificultăţi majore în reluarea ciclului economic. O altă cauză a blocajelor este subfinanţarea cronică a sectorului forestier! În Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, domeniul pădurilor reprezintă sub 1%, deşi pădurile acoperă 30% din suprafaţa ţării şi se vorbeşte atât de mult despre importanţa pădurilor, deşi în multe zone rurale, deindustrializate, resursa de lemn este singura resursă pentru dezvoltare rurală! Sectorul forestier suferă de lipsa drumurilor forestiere - scosul - apropiatul masei lemnoase se face prin semitârâre pe distanţe lungi, înregistrând costuri de mediu mari, sectorul suferă de lipsa tehnologiilor de exploatare prietenoase cu mediu şi de lipsa compensaţiilor pentru restricţiile impuse proprietarilor de păduri, cu suprafeţe incluse în arii protejate", se afirmă în comunicat.
De asemenea, organizaţia menţionează că în tot acest răstimp dezbaterile publice au fost deturnate de temele false privind 'dispariţia pădurilor', cultivate obsesiv.
"Falsitatea temei este cu atât mai evidentă cu cât datele Inventarului Forestier Naţional arată că starea pădurilor României este bună. Perioada de tranziţie a ultimilor aproape 30 de ani a fost parcursă fără pierderi majore: suprafaţa pădurilor a crescut. Recoltăm aproximativ 60% din creşterea pădurilor. Stocul de masă lemnoasă în păduri a crescut în ultimii 30 de ani. Pentru evitarea unei crize majore în sectorul forestier în 2019 sunt necesare măsuri urgente pentru: eliminarea suprareglementării; deblocarea măsurilor din PNDR 2014-2020 pentru sectorul forestier şi o alocare financiară proporţională cu importanţa sectorului în PNDR 2021 - 2027; eficientizarea controlului pentru diminuarea în continuare a tăierilor ilegale, concomitent cu practici unitare şi eliminarea abuzurilor", se mai spune în comunicat.
