Roxana Mînzatu, vicepreşedinta Comisiei Europene pentru educaţie şi politică socială, spune că România beneficiază de fonduri europene pentru a combate violenţa domestică.
În România, numărul cazurilor de violență în familie crește alarmant de la un an la altul. Potrivit statisticilor, în 2024 s-au înregistrat 60 de mii de cazuri la nivel național. De asemenea, s-a constatat că numărul victimelor reclamă agresiuni este în ușoară creștere.
Roxana Mînzatu spune că anul trecut s-a adoptat o directivă privind combaterea violenţei domestice. Termen de transpunere este 2027.
"Prin proiectul Venus, care încă continuă, pentru prima dată, s-au creat în fiecare județ case protejate pentru victime.
Ca româncă, mă simt atât de afectată cu fiecare știre pe care o citesc în care o nouă poveste tragică este relatată, din cauza unor relații conflictuale în cuplu. Necazul e că, dincolo de ce ajunge în media, realitatea e și mai tulburătoare, pentru că nu toate cazurile ajung în mass-media. Sunt atâtea femei care își retrag plângerile după prima agresiune. Când am adoptat în România ordinul de protecție provizorie, a existat în unele județe o creștere bruscă a acestor ordine și, poate, o blamare a acestor județe, dar nu trebuie să ne ferim de acești indicatori. Când într-o zonă aceste instrumente sunt folosite, înseamnă că femeile își cunosc drepturile, că autoritățile aplică legea.
Noi am adoptat, anul trecut, la nivelul UE o directivă privind combaterea violenței domestice. Sunt definite tipurile de violență, formele online și offline, și mult începe din instigare la ură și hărțuire. Directiva are ca termen de transpunere anul 2027, dar asta nu înseamnă că o țară trebuie să aștepte ca să ia măsurile", a spus Roxana Mînzatu, la Antena 3 CNN.
"Dacă există probleme emoționale, există servicii de consiliere și terapie"
Mînzatu a vorbit și despre fondurile acordate României pentru proiecte împotriva violenţei domestice.
"Avem și forme de finanțare. Noi, în România, am avut fonduri europene cu proiectul Venus, care încă continuă, prin care, pentru prima dată, s-au creat în fiecare județ case protejate pentru victime. Înainte, nu existau peste tot. Capacitatea nu este foarte mare, dar e un început. Proiectul continuă, este cu fonduri europene.
Nu vă spun că în alte state agresorul este cel care e scos din locuință și victima rămâne acolo. Formula de a sprijini victimele poate să fie și mai bună decât o locuință protejată, care, până la urmă, e o soluție temporară. Trebuie să lucrăm la capitolul servicii pentru agresori, și aici e vorba și despre educație. Trebuie să arătăm că, dacă există probleme emoționale, există servicii de consiliere și terapie și pentru cei care au tendințe agresive. E normal să obții un astfel de sprijin și trebuie promovate atât de societate, cât și, evident, după ce a existat o primă plângere care a fost retrasă. Avem acest fenomen cu femeile care spun: «Lasă, e normal, mi-a promis că nu mai face». Nu suntem campioni, dar cu fondurile europene sprijinim țările membre pe tema asta", a mai spus ea.
Anul trecut, în țara noastră, au fost peste 60 de mii de victime la nivel național, iar cele mai multe agresiuni au avut loc în Capitală, respectiv 8.400. În Ilfov au fost 3.000 de cazuri, iar în Iași, Brașov și Suceava peste 2.000. Datele Inspectoratului General de Poliție arată că în 2024 au fost emise peste 13.000 de ordine de protecție.
Un studiu publicat de Eurostat în luna noiembrie 2024 situa România pe locul 4 în clasamentul european la capitolul violență asupra femeilor în familie sau din partea partenerului.
Comentează