Republica Moldova se află pe poziția a 35-a la nivel global în Indexul Integrității Publice (IPI), cu un scor de 7,28, cu șase locuri în fața României (scor: 7,09), în evaluarea (pentru anul 2023) și prognoza (pentru 2024) a controlului corupției, realizate de ERCAS. Republica Moldova se numără printre cele 22 de țări care au înregistrat îmbunătățiri în controlul corupției, în timp ce România stagnează. Topul IPI este condus de Danemarca, Norvegia, Finlanda, Noua Zeelandă și Estonia (care a trecut în fața SUA).
Prognoza globală a ERCAS pentru anul 2024 nu este una încurajatoare. ”Tendințele digitale (cetățeni conectați la internet și la platformele de comunicare socială, servicii online) sunt toate în continuă creștere, în timp ce indicatorii politici (independența sistemului judiciar, libertatea presei) înregistrează rezultate proaste în cea mai mare parte a lumii și se înrăutățesc”, arată Alina Mungiu-Pippidi, directorul ERCAS, în analiza rezumativă intitulată ”Cum va evolua corupția în 2024? Revizuirea trecutului pentru a prognoza viitorul”.
”Nu există multe coaliții politice pentru buna guvernare, unificate printr-un singur program privind eliminarea privilegiilor și creșterea transparenței, în întreaga lume. Dacă societatea politică bună nu se asociază cu o mișcare deliberată clară, populiștii vor rămâne ceea ce au fost de ceva vreme – principalii câștigători politici din cauza nemulțumirii față de corupție”, previzionează Alina Mungiu-Pippidi, care avertizează că evoluția politică a Statelor Unite ale Americii riscă să își pună amprenta în mod negativ asupra controlului corupției la nivel global: ”Dacă Statele Unite nu își rezolvă problemele de integritate ale conducerii și nu se întorc convingător ca lider al coaliției globale anticorupție necesare, standardele globale se vor scufunda și mai mult în 2024, iar anticorupția globală va deveni doar un alt instrument al unui nou război rece, cu acuzații de instrumentalizare politică și standarde duble înfloritoare”.
”O fază de anarhie morală globală, cu puține transformări reușite, ar putea urma, pe măsură ce țările se realiniază din ce în ce mai mult pe alte motive decât integritatea publică și reputația.” - Alina Mungiu-Pippidi
În privința României, prognoza arată că a făcut progrese în ceea ce privește cetățenia digitală și serviciile online, dar suferă la capitolul independenței justiției, al presei și al amestecului serviciilor secrete în probleme civile. Republica Moldova excelează în ceea ce privește transparența (capitol la care intră în TOP 10 global) și cetățenia digitală.
”România a înregistrat progrese în ceea ce privește serviciile online și e-cetățenia, dar stagnează la un nivel mediocru de independență judiciară pentru o țară din UE. Mass-media au reușit să se mențină, datorită unei creșteri a fondurilor guvernamentale după pandemie (care are și dezavantajul său în ceea ce privește dependența mass-media de guvern), dar joacă un rol ambiguu, cu instituții întregi de presă care aparțin sau au fost cumpărate de persoane corupte, multe deja condamnate la închisoare, pledând astfel împotriva anticorupției sau împotriva interesului general”, se arată în prognoză.
”Social media este doar o extensie a acestei ambiguități morale a mass-mediilor tradiționale. O nouă candidatură de aderare la OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică – n.r.) ar putea accelera unele reforme, dar unele caracteristici de guvernare post-comunistă pe termen lung nu permit progrese mari. O problemă majoră este amestecul extins al serviciilor secrete într-o varietate de probleme civile – de exemplu, prin organizarea directă a numărării voturilor și a vaccinărilor și prin participarea prin intermediul companiilor lor semi-acoperite la achizițiile publice într-o varietate de domenii politice. Rezultatul este un segment secret substanțial al unui buget altfel transparent”, se mai scrie despre România.
”Moldova a reușit să-și răscumpere democrația după fiecare criză periodică și a reușit să ridice peste scorul de 7 în IPI, depășindu-și regiunea3 și depășind Ucraina de la începutul războiului. Țara a adoptat toate legile și instituțiile anticorupție din repertoriu, în mare parte cu încurajarea și sprijinul financiar al comunității internaționale”, se arată în analiza pentru Republica Moldova.
”Având în vedere statul de drept suboptim în această țară post-sovietică, șirul instituțiilor anticorupție s-a dovedit în trecut destul de inutil și chiar o sursă de îngrijorare, deoarece politizarea lor amenința politicienii din opoziție, din cauza aplicării selective sau pur și simplu a represiunii judiciare. Verificarea actuală a sistemului judiciar este necesară, dar rezultatele rămân să fie validate de performanțele viitoare. Moldova are un record de transparență, ajungând în top zece la nivel mondial și are o masă critică de e-cetățeni. Țara are mare nevoie de sprijinul UE pentru a-și rezolva problemele structurale care subminează buna guvernare, zonele gri legate de Transnistria separatistă și moștenirea sa sovietică în general”, se arată pentru Republica Moldova.
Comentează