România vorbește de ani buni despre digitalizare, dar prea des vorbește despre ce va face și nu despre ce a făcut. De la declarațiile politice despre „administrație modernă” la realitatea din ghișee, distanța e adesea mai mare decât între două generații de tehnologie. Deși suntem printre țările cu cel mai rapid internet din lume, rămânem printre cele mai birocratice economii din Uniunea Europeană. Iar în București, unde zeci de mii de oameni interacționează zilnic cu instituțiile locale, schimbarea se simte lent și inegal.
Administrația de hârtie într-o lume digitală
România are unul dintre cele mai stufoase aparate administrative din UE, cu peste 1,2 milioane de angajați la stat. În contextul economic actual, cu presiuni salariale și deficite tot mai mari, reducerea aparatului birocratic nu se poate face prin tăieri bruște, ci prin digitalizare. Totuși, multe instituții continuă să ceară „dosar cu șină”, copii după buletin, adeverințe și certificate care ar putea fi verificate automat în bazele de date publice. Este reflexul unei administrații care funcționează după reguli de secol XX într-o lume de secol XXI.
Bucureștiul și insulele de digitalizare
În Capitală, diferențele sunt mari între sectoare. Unele primării abia testează platforme online, în timp ce altele fac pași concreți. Un exemplu notabil este Primăria Sectorului 3, unde, din acest an, registratura funcționează exclusiv în regim de self-service, fără ghișeu clasic și fără interacțiune directă cu funcționarul. Mai nou, administrația a făcut un pas în plus: a fost instalat primul selfbox destinat eliberării documentelor fizice. Cetățenii pot ridica singuri, în orice moment al zilei, documentele emise de instituție, fără să mai depindă de programul de lucru. Sistemul funcționează similar cu un locker automat de tip curierat, dar este conectat direct la fluxurile interne ale primăriei.
Astfel de soluții pot părea minore, dar schimbă dinamica relației dintre cetățean și administrație. În loc de ghișeu, există un ecran. În loc de „reveniți mâine”, există acces permanent.
De ce digitalizarea nu e doar un moft
Reducerea contactului direct cu ghișeul nu înseamnă o administrație mai impersonală, ci una mai eficientă. Fiecare proces automatizat înseamnă un funcționar eliberat de activități repetitive și un cetățean scutit de drumuri inutile. În timp, asta se traduce prin reducerea cheltuielilor de personal, creșterea transparenței și scăderea riscului de erori sau chiar de corupție.
Bucureștiul are nevoie de o strategie comună de digitalizare, care să conecteze toate sectoarele și Primăria Generală într-un sistem unitar. Degeaba un cetățean depune online un document la sectorul de domiciliu, dacă o altă instituție îi cere aceeași hârtie în format fizic. Administrațiile locale trebuie să înțeleagă că digitalizarea nu înseamnă pierderea controlului, ci recâștigarea eficienței.
România nu are nevoie de mai mulți funcționari, ci de funcționari mai bine sprijiniți de tehnologie.
Comentează