Premium
Comisia Europeană a demarat mai multe proceduri ce vizează România, referitoare la neîndeplinirea obligațiilor de stat membru (infringement), pentru piața energiei, servicii financiare, implementarea unor norme UE și legislația privind protecția consulară.
O scrisoare de punere în întârziere a fost emisă pentru nepunerea corectă în aplicare a anumitor cerințe prevăzute de Directiva privind gazele naturale (Directiva 2009/73/CE) și de Regulamentul privind siguranța furnizării de gaze [Regulamentul (UE) 2017/1938]. Aceste instrumente vizează asigurarea competitivității pe piețele gazelor din UE, garantând în același timp aprovizionarea în condiții de securitate a gospodăriilor și a altor clienți care necesită o protecție specială. În urma analizării măsurilor legislative adoptate de România în decembrie 2018, Comisia a constatat că sistemul prețurilor angro reglementate nou introduse pe piața gazelor din România este contrar cerințelor juridice ale UE. De asemenea, Comisia consideră că aceste măsuri nu sunt adecvate pentru atingerea în mod sustenabil a obiectivului de a proteja consumatorii casnici împotriva creșterilor excesive de preț.
Comisia a decis să trimită României cereri oficiale de transpunere integrală a celei de a doua Directive privind serviciile de plată [Directiva (UE) 2015/2366]. Directiva modernizează cadrul legislativ pentru plăți în UE, de exemplu prin introducerea unor cerințe stricte de securitate pentru plățile electronice și pentru protecția datelor financiare ale consumatorilor, precum și prin deschiderea pieței plăților din UE către societățile care oferă servicii de plată. Mai mult, directiva interzice suprataxarea, și anume perceperea de taxe suplimentare pentru plățile efectuate cu carduri de credit sau de debit de consum, atât în magazine, cât și online. Până în prezent, România nu a transpus această directivă în legislația națională, deși statele membre au convenit să facă acest lucru până la 13 ianuarie 2018. Prin urmare, Comisia emite un aviz motivat României, solicitându-i să își alinieze legislația la dreptul UE. Dacă România nu ia măsuri în termen de două luni, cazul poate fi înaintat Curții de Justiție a UE.
Citește și: Dezastru pentru Dacian Cioloș! Lovitura primită azi
Un alt aviz privește măsurile suplimentare în cadrul procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a 26 de state membre, inclusiv România, pentru a asigura punerea în aplicare integrală a normelor UE privind recunoașterea calificărilor profesionale.
Profesioniștii din cadrul pieței unice a UE pot să se deplaseze dincolo de frontiere și să-și exercite profesia sau să presteze servicii în alte state membre. UE a instituit norme care să le permită profesioniștilor, cum ar fi doctorii sau arhitecții, să beneficieze de recunoașterea calificărilor lor profesionale într-un alt stat membru. Directiva privind calificările profesionale (Directiva 2013/55/UE) a fost modernizată în 2013 și a trebuit să fie transpusă în legislația națională până la 18 ianuarie 2016.
Citește și: Atenție! O nouă minivacanță pentru salariați
Comisia a transmis joi avize motivate unui număr de 24 state membre (Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia și Regatul Unit) și scrisori complementare de punere în întârziere către 2 state membre (Estonia și Letonia) cu privire la neconformitatea legislației și practicii lor juridice naționale cu normele UE privind recunoașterea calificărilor profesionale (Directiva 2005/36/CEastfel cum a fost modificată prin Directiva 2013/55/UE). Aceste aspecte au fost, de asemenea, menționate într-o Comunicare din ianuarie 2017 privind recomandările de reformă pentru reglementarea serviciilor profesionale.
Citește și: Tranzacția primăverii! Ce se întâmplă cu zeci de farmacii cunoscute
Toate statele membre vizate au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie. În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să adreseze un aviz motivat Estoniei și Letoniei și să sesizeze Curtea de Justiție a UE cu privire la celelalte 24 de state membre.
În materie de protecție consulară, comisia îndeamnă România și Austria să pună în aplicare legislația UE în materie de protecție consulară și închide un caz împotriva Greciei. Cetățenii UE au dreptul de a solicita ajutor din partea ambasadei sau a consulatului altei țări din UE dacă se află în situația de a avea nevoie de consiliere sau asistență într-o țară din afara UE unde nu există o ambasadă sau un consulat al propriei lor țări. Directiva stabilește norme cu privire la situațiile și modalitățile prin care cetățenii UE aflați într-o țară din afara UE au dreptul de a solicita asistență din partea ambasadelor sau consulatelor altor state membre ale UE, cu privire la modul în care statele membre ale UE ar trebui să își coordoneze asistența și să acopere costurile aferente. În aprilie 2015, statele membre au convenit să transpună directiva în legislația națională până la 1 mai 2018. Deoarece Austria și România nu au transpus normele UE în legislația națională, Comisia a trimis autorităților respective, în iulie 2018, scrisori de punere în întârziere. Ambele țări au la dispoziție două luni pentru a răspunde și a lua măsurile corespunzătoare; în caz contrar, cazurile pot fi înaintate Curții de Justiție a UE. În același timp, Comisia își închide cazul împotriva Greciei.
Citește și: Ieșire fulgerătoare a lui Rareș Bogdan la adresa lui Tudorel Toader! ‘Trebuie demis de urgență… Mizerabil gest!’ .
