În plin val de scumpiri alimentate de tensiunile din Orientul Mijlociu și de volatilitatea piețelor energetice, Guvernul condus de Ilie Bolojan a adoptat, în sfârșit, un set de măsuri pentru piața carburanților. Însă, spre deosebire de majoritatea statelor europene, România nu intervine direct asupra prețului la pompă, ci încearcă să controleze mecanismele din spatele lui.
Guvernul a declarat stare de criză pe piața petrolului până la 30 iunie 2026 și a impus o limitare a marjei comerciale la nivelul mediu din 2025.
Măsurile adoptate acum de guvern:
Declararea stării de criză pe piața petrolului și/sau a produselor petroliere până la 30 iunie (cu posibilitatea prelungirii).
Limitarea marjei comerciale. În perioada 1 aprilie – 30 iunie, în cazul benzinei și motorinei, marja comercială nu poate depăși marja medie aplicată de respectivul operator economic în 2025.
Condiționarea exportului de obținerea unei autorizații. Exportul de benzină și motorină, precum și livrarea acestora în interiorul UE, sunt posibile numai cu autorizarea prealabilă în scris a Ministerului Economiei și a Ministerului Energiei.
Reducerea conținutului obligatoriu de biocombustibil. Conținutul de biocombustibil al benzinei comercializate pe piață poate fi redus temporar de la 8% în prezent la minimum 2% pe durata măsurilor de protecție.
Aplicarea de amenzi în cazul încălcării limitei de marjă sau al exportului fără autorizație.
Europa intervine agresiv
În restul Europei, reacția a fost mai rapidă și mai directă. Majoritatea statelor au ales să lovească frontal în prețul final, chiar cu prețul unor costuri bugetare consistente.
Italia a redus accizele cu 25 de eurocenți pe litru, Irlanda a mers până la 22 de cenți în cazul motorinei, iar țări precum Suedia, Portugalia sau Cipru au aplicat reduceri similare. Aceste măsuri au un efect imediat asupra carburanților la pompă.
Alte guverne au mers și mai departe. Croația, Ungaria sau Polonia au impus plafonări directe de preț, stabilind praguri maxime pentru benzină și motorină. În paralel, Belgia și Luxemburg folosesc de ani buni mecanisme automate de control al prețurilor, activate inclusiv în actuala criză.
În sudul Europei, accentul a fost pus pe sprijin direct. Grecia a alocat 300 de milioane de euro pentru subvenții la combustibili și îngrășăminte, iar Spania a pregătit un pachet de 5 miliarde de euro, care include reduceri de preț de până la 30 de cenți pe litru și ajutoare pentru sectoarele vulnerabile.
Pe lângă măsurile fiscale, multe state au intervenit și administrativ pentru a limita specula și a proteja consumul intern. Germania obligă companiile petroliere să justifice orice creștere de preț, într-un sistem de control strict al pieței. Slovenia a introdus raționalizarea carburanților, limitând cantitatea ce poate fi cumpărată zilnic, iar Cehia a impus raportarea zilnică a prețurilor și marjelor.
În alte cazuri, statele au mers până la restricții asupra exporturilor sau la eliberarea rezervelor strategice. Bulgaria și Serbia au limitat exporturile pentru a proteja piața internă, în timp ce Finlanda, Lituania sau Olanda au pus pe piață stocuri de petrol, într-o acțiune coordonată la nivel internațional.
România, o abordare atipică: fără costuri bugetare, dar și fără efect imediat
Comparativ cu aceste intervenții din alte state europene, România rămâne într-o poziție atipică. Guvernul nu a redus accizele, nu a introdus subvenții și nu a plafonat prețul final. În schimb, a ales să limiteze marjele comerciale și să controleze fluxurile de export. Această strategie protejează bugetul de stat, dar efectul asupra prețului la pompă este indirect și, cel mai probabil, va întârzia.
Criza carburanților scoate la iveală două filozofii economice diferite în Europa. Pe de o parte, statele care intervin direct, reduc taxe, plafonează prețuri și acordă subvenții pentru a proteja imediat populația și economia. Pe de altă parte, România adoptă un model mai conservator, în care statul încearcă să regleze piața fără a interveni brutal în preț. Rămâne de văzut care dintre aceste abordări va fi mai eficientă.
Comentează