România intră în recesiune tehnică, după ce economia a scăzut pentru al doilea trimestru consecutiv, potrivit unor surse oficiale care au indicat pentru trimestrul IV din 2025 o contracție de aproape 2%.
Datele „semnal” urmează să fie publicate de Institutul Național de Statistică vineri dimineață, 13 februarie 2026, iar cifra exactă ar putea fi revizuită ulterior, odată cu seriile provizorii și definitive, așa cum s-a întâmplat și la raportările anterioare.
În trimestrul III din 2025, PIB-ul României a consemnat deja o scădere de 0,2% față de trimestrul II (ajustat sezonier), ceea ce înseamnă că un nou trimestru „pe minus” ar bifa definiția folosită uzual pentru recesiunea tehnică, adică două trimestre consecutive de contracție.
Două trimestre „pe minus”, semnalul de alarmă
Recesiunea tehnică nu înseamnă automat „criză”, ci este o regulă simplă care arată că motorul economiei a început să meargă înapoi două trimestre la rând. Se produce mai puțin, se vinde mai greu, iar firmele și populația tind să devină mai prudente cu cheltuielile.
Dimensiunea scăderii invocate pe surse pentru trimestrul IV, apropiată de 2%, ar fi însă ieșită din tiparul unor corecții „ușoare” și ar întări percepția că frânarea nu mai e doar o stagnare statistică, ci o contracție care riscă să se vadă mai clar în piață, în comenzi și în încrederea consumatorilor.
În paralel, mai mulți analiști au avertizat în ultimele săptămâni că evoluțiile de pe consum și efectele consolidării fiscale cresc probabilitatea unei recesiuni tehnice, chiar dacă pe ansamblul anului rezultatul poate rămâne marginal pozitiv, în funcție de investiții și exporturi.
De ce încetinește economia
O parte importantă din context este legată de corecția deficitelor și de efectul ei inevitabil asupra cererii interne. Premierul Ilie Bolojan a declarat public că măsurile de ajustare produc o contracție economică și că miza este ca aceasta să nu se prelungească, invocând explicit scenarii de „un trimestru, un semestru sau trei trimestre”.
Comisia Europeană a descris, în prognoza de toamnă, același mecanism care conține o creștere redusă, pe fondul consolidării fiscale care apasă pe consumul privat și public, într-un context în care inflația rămâne un factor de presiune, iar economia e ținută în mișcare mai ales de investiții și de cheltuielile legate de PNRR, plus o contribuție mai bună a exporturilor nete.
Pe consum, semnalele de slăbiciune au fost punctate și de Asociația CFA România, care a vorbit despre o scădere accentuată a consumului în toamna lui 2025 și despre riscul ca acest lucru să se reflecte în PIB, inclusiv în trimestrul IV.
Cum se simte în buzunar și ce urmează
Pentru românul de rând, o recesiune tehnică se traduce, de obicei, printr-o perioadă în care „se mișcă mai greu” banii. Firmele devin prudente, angajările se răresc, bonusurile și creșterile salariale se amână, iar în unele sectoare apar tăieri de costuri sau chiar concedieri, mai ales acolo unde vânzările depind direct de consum.
În același timp, creditele noi tind să se obțină mai greu, oamenii se uită mai atent la rate, iar statul poate avea spațiu mai mic pentru cheltuieli, tocmai într-un moment în care presiunea socială crește. În fundal rămâne și ecuația deficitului bugetar, aflată sub monitorizare europeană, cu discuții recurente despre cât de repede poate fi făcută corecția fără să împingă economia într-o frânare mai adâncă.
Dacă și trimestrul I din 2026 ar veni cu o scădere, scenariul a trei trimestre consecutive „pe minus” ar schimba tonalitatea discuției dinspre „recesiune tehnică” spre o încetinire mai persistentă. Pentru următoarele luni, atenția se va muta pe indicatorii care arată viața reală din economie (consum, producție industrială, investiții publice și private) și pe cât de repede pot investițiile, inclusiv cele legate de fondurile europene, să compenseze frâna din cererea internă.
Comentează