România iese din zona periferiei infrastructurale și intră direct pe harta marilor jocuri strategice europene. Pe axa Rin–Dunăre, unul dintre cele mai importante coridoare de transport ale Uniunii Europene, țara noastră devine un nod-cheie, iar acest lucru nu trece neobservat în marile capitale economice.
În timp ce Grecia își consolidează propriul boom intern în construcții, marile grupuri elene își construiesc „apărarea” pentru următorul ciclu economic chiar în România, unde estimează proiecte de 44 de miliarde de euro până în 2030. Pariul este unul pe termen lung: transport, energie, concesiuni și infrastructură strategică, toate convergând spre o reconfigurare a rolului României în Europa Centrală și de Est.
Coridorul strategic al Europei trece prin România: marile grupuri elene accelerează investițiile
România a preluat deja rolul de a doua cea mai importantă piață, după Grecia, pentru grupurile de construcții grecești, potrivit unei analize a kathimerini.gr, preluat de Rador Radio România.
Deși în mod evident accentul în perioada actuală este pus pe piața greacă, unde s-a acumulat un volum record de lucrări în curs de execuție ce depășește 17 miliarde de euro, acest lucru nu înseamnă că nu continuă căutarea de oportunități și în afara granițelor Greciei. De altfel, șefii marilor grupuri de infrastructură recunosc că sectorul construcțiilor este ciclic și că imaginea ar putea să nu mai fie la fel de dinamică începând cu anul 2030. Din acest motiv, marile grupuri încearcă să profite de situația pozitivă actuală de pe piața greacă pentru a „construi apărarea” împotriva unui viitor declin în domeniul infrastructurii.
Investiții masive, strategie pe termen lung: Grecia își ancorează viitorul infrastructural în România
Grupul Aktor previzionează că până în 2030, în România vor fi licitate noi proiecte în valoare de 44 de miliarde de euro. Dintre acestea, 18 miliarde de euro vor viza proiecte de transport, 11 miliarde de euro infrastructură energetică, iar alte 16 miliarde de euro vor viza investiții generale în sectorul energetic (de exemplu, de către persoane fizice). În același timp, atât Aktor, cât și GEK TERNA estimează că, datorită nevoilor existente și a necesității de a căuta alte modele de finanțare, România va începe să utilizeze și instrumentul contractelor de concesiune. În acest context, vor încerca să se poziționeze strategic în astfel de proiecte.
Așa se explică demersul grupului GEK TERNA, prin intermediul filialei sale TERNA, de a încerca să-și adjudece mai multe proiecte în România. Compania listată la bursa din Atena a anunțat ieri că a fost declarată contractant final pentru două proiecte feroviare cu un buget total de un miliard de euro, într-un joint venture cu Alstom România. Este vorba de două tronsoane aparținând rețelei feroviare Craiova – Drobeta Turnu Severin – Caransebeș, mai exact Craiova – Filiași (Lotul 1), cu un buget de 543,4 milioane de euro, și Filiași – Igiroasa (Lotul 2), cu un buget de 449,2 milioane de euro. Aceste două tronsoane alcătuiesc linia de cale ferată Craiova – Igiroasa, cu o lungime totală de 83 de kilometri, a cărei proiectare și reconstrucție integrală este realizată de TERNA. Se menționează că TERNA participă la join venture în calitate de companie lider de piață, cu un procent de 69% pentru Lotul 1 și 74% pentru Lotul 2, în timp ce durata de realizare a studiilor este stabilită la 12 luni, iar durata construcției la 36 de luni.
De la periferie la centru: România devine miză strategică pentru giganții construcțiilor din Grecia
Piața românească a fost remarcată și de grupul Aktor, care operează prin intermediul filialei sale Aktor România, cu o experiență de 20 de ani pe această piață. Compania are în prezent un sold de lucrări în curs de execuție de aproape 900 de milioane de euro și are peste 700 de angajați. În 2024, cifra de afaceri s-a ridicat la 238 de milioane de euro, în timp ce pentru anul în curs este așteptată o creștere suplimentară. Până în prezent, Aktor România a construit cinci proiecte rutiere majore cu un buget total de 1 miliard de euro.
În același timp, proiectul feroviar Apata – Cața al noii linii feroviare Brașov – Sighișoara, unul dintre cele mai importante proiecte de transport din România și parte a axei transeuropene Rin – Dunăre, de importanță strategică, avansează rapid. Este vorba despre un proiect în valoare de 507 milioane de euro care prevede construcția a două tuneluri gemene în lanțurile muntoase Homorod și Ormeniș, lungi de 6,9 km, respectiv 5,1 km, pentru o viteză de 160 km/h.
Comentează