Premium
În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă propune o analiză făcută de Valentin Naumescu, doctor în științe politice, pe tema slăbirii relațiilor dintre SUA și Uniunea Europeană, având ca rezultat favorizarea reintrării Rusiei ca jucător în Europa de Est.
contributors.ro:
Abandonarea liberalismului şi întoarcerea la protecţionism poate fi fatală ţărilor mici şi mijlocii, aflate la periferia blocurilor de interese sau chiar pe falii geopolitice, istorice, culturale şi strategice, aşa cum ne aflăm noi, românii, şi întregul Flanc Estic al Occidentului. Retragerera interesului Marilor Puteri apusene faţă de Zwischeneuropa, indiferent că ne referim la noua „Europă Centrală” (aşa cum ne place să ne alintăm geostrategic), fie de-a dreptul la prost văzuta „Europă de Est”, tot acolo ajungem: la deschiderea largă a porţilor şi la invitarea Rusiei înăuntru. Cu sau fără armate.
Nu spun prin cele de mai sus că Trump şi Macron chiar asta vor, fiecare în felul lui, dar rezultatul acesta este. Ruperea Americii de Uniunea Europeană, pe de o parte, şi a nucleului UE de periferia din Est, pe de altă parte, ne-ar arunca în condiţii de (in)securitate comparabile cu cele de la sfârşitul anilor 30. Întreaga regiune în care ne aflăm rămâne să îşi găsească altă Mare Putere interesată de ea, şi ghiciţi cine poate fi aceasta?
Dacă suntem atenţi la ce se întâmplă în jurul nostru, vedem că unii din regiune sunt chiar pregătiţi pentru întoarcerea Rusiei. Ungaria revizionistă a lui Orbán, Serbia frustrată şi resentimentară după pierderea Kosovo şi bombardamentele NATO, Bulgaria duplicitară şi ambivalentă, Grecia gata oricând de compromis dacă cineva îi face o propunere „indecentă”, să o scoată din falimentul continuu în care se află, Cehia şi Slovacia plutind confuze într-un Grup de la Vişegrad plin de neprevăzut, Ucraina şi Republica Moldova gata pregătite de restauraţie şi vorbitoare de limba rusă de la primul până la ultimul funcţionar al statului, iată vecinătăţile noastre! Doar Polonia şi Balticele, ceva mai la nord de noi, îşi pun aceleaşi probleme şi se gândesc la soluţii de supravieţuire. Dar o fac mai inteligent.
Interesant că nici măcar Polonia nu a participat la blocarea recentă a declaraţiei UE privind tema sensibilă SUA-Israel, ştiind că e în joc bugetul european pentru 2021-2027, lăsându-ne nouă (şi, vai, lui Viktor cel „iliberal”, care încearcă de un an să fie invitat la Casa Albă!) plăcerea de a ne arăta „inteligenţi” şi „proamericani”, într-un moment în care intervenţia noastră era total inutilă şi chiar contraproductivă pentru interesul naţional. (Mai multe detalii AICI)
Deutsche Welle:
În cancelariile vest-europene indignarea dă pe dinafară. Revolta e cu atât mai debordantă cu cât iar şi-ar fi dat Trump în petec cu ambasada şi cu Iranul. Iar aliatul său israelian şi-ar fi ieşit din minţi, ripostând "disproporţionat" la protestatari ”paşnici” demonstrând la graniţa cu Gaza ”ocupată”.
În reacţie la nefăcutele preşedintelui american, şefa diplomaţiei europene Mogherini (cea cu baticul pe cap într-o recentă vizită la ayatolahi) regretă. Şi dă oficialilor iranieni asigurări de bunăcredinţă. Faţă de cine? Faţă de opoziţia democratică din Iran, cea oprimată la sânge de regim? Ei, aş! Faţă de femeile care nu mai vor să poarte vălul musulman obligatoriu pe teritoriul persan? Nici atât.
Ci faţă de teocraţia cu ambiţii de putere regională, globală şi nucleară de la Teheran. Ne miră? La capitolul bună-credinţă şi bunăvoinţă faţă de orice duşmani ai democraţiei, oficalii europeni (şi nu doar stângiştii de felul doamnei Mogherini) stau bine prin definiţie.
Şeful Comisiei Europene, creştin-democratul Jean-Claude Juncker, şi le-a manifestat pe ambele plenar, într-o biserică din Trier, celebrând bicentenarul dialecticianului Karl Marx, evreul botezat, antisemit, în numele căruia au fost ucişi, sub diverse regimuri comuniste, circa o sută de milioane de oameni. Stând drept şi păşind rectiliniu, cum îi e obiceiul, Juncker nu s-a lăsat înduplecat să nu legitimeze postfestum ideologia criminalilor, de partea răsăriteană, vai, anticomunistă a UE.
E vorba de acea parte "răuvoitoare", alcătuită din români, polonezi, unguri şi cehi, care are proasta inspiraţie de a mai deplânge victimele comunismului.
Potrivit dialecticii aplicate a şefului CE, lui Marx nu i s-ar putea "imputa" câtuşi de puţin "crimele comise în numele său". E spus adânc. Probabil că i se pot imputa, în acest caz, alte crime? De pildă ale naziştilor, care-şi ziceau naţional-socialişti? Poate acelea, antisemite şi unele din ele, comise în numele Profetului? Nici atât, desigur. Căci dacă islamul e o religie a păcii, poate are şi islamismul dreptul la acelaşi calificativ? Şi dreptul dialectic de a fi scutit de acuza de ideologie?(Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Este cea mai slabă evoluţie a economiei din T3/2015 încoace, observă Adrian Rădulescu, director de analiză macroeconomică al Banca Transilvania.
„Avem semnale că vârful ciclului economic a fost depăşit. Prima citire a PIB-ului pe T1 indică o decelerare a ritmului anual de creştere la 4%. Este cea mai slabă evoluţie din T3/2015. Foarte probabil că această decelerare a fost determinată atât de diminuarea ritmului de creştere al cererii interne, cât şi de deteriorarea contribuţiei cererii externe, întrucât poziţia externă a economiei României a continuat să se deterioreze. Dacă privim deficitul de cont curent, vedem o intensificare de 25% în T1 an/an”, spune Rădulescu
De cealaltă parte, guvernul vede partea plină a paharului. Vicepremierul Viorel Ştefan: „România, cu 4,2% (creştere ajustată – n.red.), este a cincea economie din UE (în funcţie de creşterea economică înregistrată - n.red.). Ne dorim ca motorul principal al creşterii economice să fie investiţiile”. Vicepremierul arată că afacerile din industrie au crescut cu 13,7% şi comenzile cu 15,8%, ceea ce, în opinia sa, „creează premisele pentru o evoluţie pe trend crescător în următoarele trimestre”. Vicepremierul mai arată că investiţiile străine directe au crescut de la 1,1 miliarde de euro în T1/2017 la aproape 1,4 miliarde de euro în T1/2018.
„Raportul dintre exporturi şi importuri a fost plus 9,8% exporturi la plus 10,8% importuri, în scădere faţă de perioadele similare din anii anteriori, şi ţinta noastră este să ajungem la un excedent în anul 2020”, a mai spus Viorel Ştefan. (Mai multe detalii AICI)
