Preţurile produselor care ies pe porţile fabricilor au scăzut cu 1,6% în UE şi în zona euro în martie, comparativ cu luna precedentă, când s-a înregistrat un avans de 0,4% în UE şi de 0,2% în zona euro, iar cel mai sever declin a fost în Estonia, Spania, Italia, Danemarca şi România, arată datele publicate marţi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
În martie, comparativ cu luna precedentă, cea mai mare creştere a preţurilor producţiei industriale în UE s-a înregistrat în Grecia (1,3%), Luxemburg (0,9%) şi Slovenia (0,6%), iar cel mai semnificativ declin a fost în Estonia (minus 8%), Spania (minus 3,9%), Italia (minus 3,3%), Danemarca (minus 3,2%) şi România (minus 3%).
Eurostat precizează că preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în special de o creştere de 0,1% a preţurilor bunurilor intermediare şi a bunurilor de folosinţă îndelungată, şi de 0,5% a bunurilor de folosinţă imediată, în timp ce au scăzut cu 5,5% preţurile la energie, şi au rămas stabile preţurile bunurilor de capital.
Comparativ cu perioada similară din 2024, preţurile produselor care ies pe porţile fabricilor au crescut cu 1,9% în zona euro şi cu 2,1% în Uniunea Europeană în martie.
Conform Eurostat, în martie cea mai mare creştere anuală a preţurilor producţiei industriale în UE s-a înregistrat în Bulgaria (22%), Irlanda (10,6%) şi Danemarca (10,2%), iar cel mai semnificativ declin a fost în Luxemburg (minus 4,5%), Portugalia (minus 1%), Franţa şi Lituania (ambele cu minus 0,6%). România a raportat un avans anual de 3,3% în martie, după o expansiune anuală de 3,8% luna precedentă.
Eurostat precizează că preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în special de o creştere de 0,9% a preţurilor bunurilor intermediare, de 4,1% la energie, de 1,7% a bunurilor de capital, de 1% a bunurilor de folosinţă îndelungată şi de 1,9% a bunurilor de folosinţă imediată.
Modificarea preţurilor la porţile fabricilor este pusă de obicei pe seama consumatorilor finali şi de aceea poate fi un indicator al evoluţiei inflaţiei pe care Banca Centrală Europeană o vizează prin politica sa monetară.
Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, publicate marţi, în România preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au crescut cu 3,3% în martie 2025, faţă de luna martie 2024, dar au scăzut cu 2,4% comparativ cu februarie 2025.
La nivelul pieţei interne, indicele preţurilor producţiei industriale a înregistrat o scădere de 3,01% în martie 2025 faţă de luna precedentă şi o creştere de 3,32%, în comparaţie cu luna martie a anului anterior.
În ceea ce priveşte piaţa externă, în martie faţă de luna precedentă, preţurile producţiei industriale au fost mai mici cu 0,88%, iar comparativ cu aceeaşi lună a anului anterior se constată o creştere de 3,31%.
Pe marile grupe industriale, în martie 2025, faţă de martie 2024, creşteri ale preţurilor producţiei industriale au fost consemnate în: industria bunurilor de capital (+3,10%), industria bunurilor de uz curent (5,11%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+2,44%), industria bunurilor intermediare (+2,38%) şi în industria energetică (3,46%).
Raportat la perioada de referinţă, datele INS relevă faptul că, pe secţiuni de activitate, preţurile au crescut în distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+11,08%), în industria prelucrătoare (1,81%), în industria extractivă (1,52%) şi în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (7,40%).
Comentează