Premierul Luca Niculescu a declarat joi seara că Guvernul încearcă să recupereze cât mai mult din fondurile europene aflate în pericol, după ce ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Ghigiu, a avertizat că România riscă suspendarea a 3,4 miliarde de euro din PNRR. Într-un interviu acordat Antena 3 CNN, șeful Executivului a evitat să avanseze o sumă pe care România ar mai putea să o obțină, dar a susținut că există în continuare posibilități de recuperare a banilor. Niculescu a confirmat că participă personal la dialogul cu oficialii europeni și a subliniat că atragerea fondurilor este esențială inclusiv pentru reducerea deficitului bugetar.
Declarațiile premierului vin la o zi după ce ministrul Mihai Ghigiu a prezentat o evaluare îngrijorătoare privind ultimele două cereri de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență. Din cele aproximativ 6,4 miliarde de euro pe care România le mai are de încasat, numai 3 miliarde ar urma să fie plătite într-o primă etapă, în timp ce alte 3,4 miliarde de euro riscă să fie suspendate.
Întrebat de realizatorul Radu Tudor despre posibilitatea pierderii unei părți importante a finanțării europene, Luca Niculescu a afirmat că discuțiile cu instituțiile europene continuă și că rezultatul final nu este încă stabilit.
„Mai sunt discuții, vedem la final câți bani vor intra. Evident că vrem ca o mare parte dintre acești bani să se regăsească, pentru că, cu cât sunt mai mulți bani din fondurile europene care ajung în România, cu atât mai mic va fi deficitul. Dar este ceva la care lucrează ministrul fondurilor europene, ministrul Finanțelor și avem discuții zilnic despre fondurile europene. Ne vom mobiliza și mai serios, începând de săptămâna viitoare”, a declarat premierul.
Niculescu spune că se implică personal în negocierile cu Bruxelles-ul
Întrebat dacă își folosește experiența diplomatică și relațiile construite în capitalele europene pentru a interveni personal în vederea salvării fondurilor, Luca Niculescu a confirmat că este implicat în dialogul cu instituțiile Uniunii Europene.
Fost ambasador și fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, actualul premier a insistat însă că rezultatul negocierilor nu depinde exclusiv de intervențiile politice sau diplomatice, ci în primul rând de îndeplinirea obligațiilor asumate de România.
„Suntem mai mulți actori implicați în acest dialog pe care îl spuneți dumneavoastră. Este ministrul fondurilor europene, este ministrul de Finanțe, sunt diferite ministere de resort și evident că sunt și eu, dar, în primul rând, aici contează cifrele. Adică eu cred că încă se mai pot recupera din aceste fonduri. Încă o dată, nu vreau să dau cifre, dar este important și semnalul pe care îl dăm”, a explicat Luca Niculescu.
Premierul nu a precizat ce sumă consideră că ar putea fi recuperată și nici dacă Guvernul are garanții că intervențiile sale vor determina Comisia Europeană să reducă valoarea fondurilor suspendate.
Ministrul Fondurilor Europene: 3,4 miliarde de euro riscă să fie suspendate
Miercuri, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Ghigiu, a anunțat că evaluările realizate de autoritățile române, în urma discuțiilor cu Comisia Europeană, indică un risc major de suspendare a finanțărilor.
După trei renegocieri, valoarea totală a PNRR al României a ajuns la aproximativ 20,1 miliarde de euro, din care țara noastră a încasat până acum 13,27 miliarde de euro. Diferența de aproximativ 6,43 miliarde de euro este cuprinsă în ultimele două cereri de plată: cererea numărul 5, de 2,08 miliarde de euro, și cererea numărul 6, de 4,35 miliarde de euro.
Potrivit estimărilor prezentate de Mihai Ghigiu, România ar urma să încaseze inițial aproximativ 3 miliarde de euro, în timp ce diferența de 3,4 miliarde ar putea intra în procedura de suspendare.
Ministrul a avertizat că situația este departe de a fi optimistă, precizând însă că cifrele reprezintă estimări și ar putea fi modificate în urma evaluării Comisiei Europene.
Problemele sunt concentrate în special la ultima cerere de plată, care cuprinde 104 jaloane și ținte. Dintre acestea, 32 prezintă riscuri de penalizare sau de neacordare a finanțării aferente. Alte șase jaloane cu probleme au fost identificate la cererea de plată numărul 5.
În total, 38 de jaloane și ținte sunt în prezent în atenția autorităților române, care încearcă să convingă Comisia Europeană că obligațiile asumate au fost îndeplinite.
Printre problemele identificate se numără reforme și investiții nefinalizate, lipsa unor documente justificative și neconcordanțe între datele raportate de instituțiile române și cerințele Comisiei Europene.
Unul dintre cazurile semnalate de ministrul Ghigiu privește Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), instituția responsabilă de supravegherea guvernanței corporative a companiilor de stat. Ministrul a reclamat existența unor neconcordanțe în raportările agenției și a avertizat că eventualele penalizări ar trebui să atragă asumarea răspunderii la nivelul conducerii instituției.
Termen decisiv: 20 noiembrie. România mai poate încerca să recupereze o parte dintre bani
Autoritățile române au termen până vineri, 6 noiembrie, să transmită Comisiei Europene documentele suplimentare și clarificările pregătite pentru ultimele două cereri de plată.
Potrivit calendarului prezentat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Comisia Europeană ar urma să decidă în jurul datei de 20 noiembrie care dintre jaloanele asumate de România au fost îndeplinite și ce sume vor putea fi plătite până la sfârșitul acestui an.
Pentru jaloanele considerate neîndeplinite sau îndeplinite doar parțial, autoritățile române ar putea beneficia de o perioadă suplimentară de clarificări și contestare, în încercarea de a recupera o parte din finanțarea suspendată.
Există însă o limitare importantă: termenul european pentru realizarea reformelor și investițiilor din PNRR a expirat la 31 august 2026. Prin urmare, România nu mai poate îndeplini acum reforme restante pentru a le prezenta drept realizate în termen. Eforturile se concentrează asupra demonstrării faptului că anumite obligații fuseseră deja îndeplinite, dar nu au fost documentate sau raportate corespunzător.
Mihai Ghigiu a estimat că o parte dintre sumele suspendate ar putea fi recuperate în primăvara anului 2027, în urma procedurilor de clarificare, fără să ofere însă garanții privind valoarea acestora.
