Fostul premier Ilie Bolojan, președintele PNL, lansează un atac dur la adresa PSD, pe care îl acuză că a provocat căderea Guvernului său pentru a împiedica reducerea cheltuielilor și eliminarea rețelelor clientelare. Într-un interviu acordat joi seara publicației Spotmedia.ro, liderul liberal a atras atenția asupra faptului că social-democrații, reveniți la guvernare, nu au renunțat la măsurile fiscale pe care le criticau vehement în timpul mandatului său. Bolojan a enumerat majorarea TVA, creșterea impozitelor pe proprietate și introducerea contribuției de sănătate pentru pensiile care depășesc un anumit prag. Fostul premier a criticat și actualul Guvern condus de Luca Niculescu, avertizând că PSD nu poate invoca la nesfârșit „greaua moștenire”, după ce a participat ani de zile la guvernare.
Ilie Bolojan susține că înlăturarea Guvernului său, în luna mai, nu a avut la bază nerespectarea programului de guvernare, ci, dimpotrivă, încercarea de a pune în aplicare reformele asumate. Potrivit fostului premier, măsurile pentru reducerea cheltuielilor și limitarea influenței politice asupra instituțiilor publice au deranjat grupurile de interese din administrație.
„În mod evident, dărâmarea Guvernului pe care l-am condus a fost o acțiune iresponsabilă a Partidului Social Democrat, susținut de AUR. Asta este cert și a fost generată nu de faptul că am încălcat programul de guvernare, ci că l-am respectat. Iar în momentul în care am încercat să facem un control, să reducem cheltuielile, să eliminăm risipa, să tăiem rețele clientelare, asta a deranjat foarte mult. Și s-a văzut asta. Și cred că românii au înțeles care au fost resorturile care au condus [la această situație]”, a declarat Bolojan.
Președintele PNL consideră că PSD încearcă să transfere responsabilitatea pentru problemele economice și administrative asupra fostei guvernări, deși social-democrații au participat la luarea deciziilor din ultimii ani.
„PSD întotdeauna încearcă să fugă de orice răspundere, încearcă să creeze percepții. Este o tactică pe care au folosit-o de-a lungul anilor”, a afirmat fostul premier.
Bolojan: PSD a criticat creșterea TVA, dar nu a redus taxa după revenirea la guvernare
Una dintre principalele acuzații formulate de Ilie Bolojan privește contradicția dintre discursul PSD din perioada în care se afla în conflict cu fostul premier și deciziile luate după revenirea social-democraților la guvernare.
Liderul PNL a amintit că majorările de taxe adoptate în mandatul său au fost criticate inclusiv de politicieni care participaseră anterior la aprobarea măsurilor fiscale, dar că noul Executiv nu a anunțat renunțarea la acestea.
„Gândiți-vă că am restructurat veniturile statului, pentru că în momentul în care ai 29% venituri din PIB ca să rezolvi toate problemele de sănătate, de educație, comparativ cu țările europene, care au aproape 40% din PIB, tot pentru aceste lucruri, nu ai cum să ai servicii publice de bună calitate”, a explicat Bolojan.
Fostul premier a continuat, enumerând măsurile fiscale pe care le consideră necesare, în ciuda costurilor politice pe care acestea le-au provocat.
„Și atunci, lucruri care erau foarte criticate... Vă rog să vă gândiți că a fost criticată creșterea TVA-ului, inclusiv de către cei care fuseseră în sală, au aprobat creșterea, inclusiv au participat la programul de guvernare, dar nu ați văzut acum că s-a anunțat reducerea TVA-ului”, a declarat președintele PNL.
În timpul Guvernului Bolojan, cota standard de TVA a fost majorată de la 19% la 21%, începând cu 1 august 2025, prin Legea nr. 141/2025. Tot atunci, sistemul cotelor reduse a fost modificat, fiind introdusă o cotă redusă unică de 11% pentru bunurile și serviciile prevăzute de lege.
Măsurile au urmărit creșterea veniturilor bugetare și reducerea deficitului, dar au generat și scumpiri, afectând puterea de cumpărare a populației.
Noul Guvern condus de Luca Niculescu, învestit la 20 octombrie 2026, nu a anunțat până în prezent revenirea la cota standard de TVA de 19%.
Impozitele pe proprietate și contribuția de sănătate pentru pensionari, alte măsuri păstrate
Ilie Bolojan a invocat și majorarea impozitelor pe proprietate, o altă măsură controversată adoptată în perioada în care conducea Executivul.
Potrivit fostului premier, deși PSD a criticat creșterea poverii fiscale asupra proprietarilor, noua guvernare nu a anunțat revenirea la nivelurile anterioare de impozitare.
„A fost criticată creșterea impozitului pe proprietate. Am spus, n-a fost o măsură populară, pe bună dreptate, dar nu ați auzit acum că vor fi reduse impozitele pe proprietate”, a afirmat Bolojan.
Președintele PNL a adus în discuție și introducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru pensionarii cu venituri peste un anumit nivel, măsură care a provocat nemulțumiri în rândul beneficiarilor.
„A fost criticată introducerea contribuției de sănătate, extinderea pentru categoriile de populație care erau scutite. Și eu aș fi vrut să scutesc și mai multă lume, doar că trebuie finanțat sistemul de sănătate și am introdus contribuția pentru pensiile care depășeau pensia medie, știți, în România. Ați auzit acum că se anulează asta? Nu. Deci anumite lucruri care au fost criticate, care nu au sunat bine, nu cred că se vor anula”, a declarat fostul premier.
Potrivit legislației adoptate în 2025, pensionarii datorează CASS de 10% numai pentru partea din pensie care depășește 3.000 de lei lunar. Măsura a intrat în vigoare la 1 august 2025 și are caracter temporar, fiind prevăzută aplicarea ei până la sfârșitul anului 2027.
Pragul legal este, așadar, de 3.000 de lei, indiferent de evoluția pensiei medii la nivel național.
În ceea ce privește impozitarea proprietăților, programul Guvernului Niculescu prevede continuarea reformei sistemului, inclusiv trecerea graduală la calcularea impozitelor în funcție de valoarea de piață a imobilelor, nu revenirea la vechile valori de impozitare.
Atac la Guvernul Niculescu: „Nu poți doar să vii cu greaua moștenire. Trebuie să guvernezi”
Fostul premier a criticat și discursul noii guvernări, apreciind că PSD încearcă să justifice dificultățile actuale prin invocarea problemelor lăsate de Executivul precedent.
Bolojan a subliniat că social-democrații au participat la guvernare ani de zile și nu pot atribui responsabilitatea pentru situația economică exclusiv perioadei în care el s-a aflat la conducerea Guvernului.
„Problema nu este să fii pe o funcție. Problema este că, dacă ajungi pe funcție, să îți folosești funcția aia, să faci ceva pentru comunitatea care te-a trimis acolo. Vom vedea ce vor face în perioada următoare. Momentan nu am văzut decât moștenirea, care era o moștenire, deși au fost în guvernare ani de zile, și doar cinci luni în care Guvernul n-a putut să facă, de fapt, mare lucru, doar să trecem țara prin aceste crize, pentru că nu aveai pârghiile legale să faci asta. Deci nu poți doar să vii cu greaua moștenire. Trebuie să guvernezi. Sper să guverneze pentru România”, a declarat Ilie Bolojan.
Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură la 5 mai 2026, în urma acțiunii politice a PSD și AUR. Ulterior, România a traversat o perioadă de peste cinci luni de criză guvernamentală, în care Executivul interimar a avut atribuții limitate.
La 20 octombrie, Cabinetul Luca Niculescu a primit votul de încredere al Parlamentului, cu 280 de voturi favorabile și 58 împotrivă.
Deși a criticat dur PSD, PNL, condus de Ilie Bolojan, a votat pentru învestirea noului Executiv, în baza unui acord politic temporar. Liberalii nu au intrat însă în Guvern, anunțând că vor activa în opoziție.
Acordul negociat de conducerea PNL prevede, în principiu, neinițierea și nesusținerea unei moțiuni de cenzură până la 1 martie 2027, cu excepția situațiilor în care noua guvernare încalcă angajamentele asumate.
Bolojan recunoaște că măsurile sale au afectat puterea de cumpărare
În ciuda criticilor la adresa PSD, Ilie Bolojan a recunoscut că deciziile economice adoptate în timpul mandatului său au avut consecințe negative asupra veniturilor reale ale populației.
Fostul premier susține însă că măsurile erau necesare pentru evitarea agravării crizei bugetare și că a acceptat costurile politice ale acestora.
„Gândiți-vă că după astfel de măsuri nu are cum să nu rămâi cu supărări din partea cetățenilor, pentru că, ne place, nu ne place, aceste măsuri au afectat puterea de cumpărare a oamenilor și eu vreau să le mulțumesc tuturor că au trecut prin această perioadă dificilă”, a afirmat Bolojan.
El a avertizat că revenirea la politici bugetare nesustenabile ar putea anula efectele ajustărilor fiscale realizate în perioada guvernării sale.
„Dar dacă Guvernul nu are grijă ce face în Parlament, din declarațiile astea, riscăm ca tot ce s-a făcut până acum să se piardă și să ne întoarcem de unde am venit. Deci eu mi-am asumat acest lucru”, a adăugat președintele PNL.
Bolojan acuză sistemul de guvernare bazat pe clientelă și favoruri politice
Liderul liberal a avertizat și asupra riscului revenirii la practicile prin care resursele publice sunt distribuite preferențial, în funcție de relațiile politice.
Potrivit acestuia, o reformă reală a administrației presupune stabilirea unor reguli care să reducă posibilitatea intervențiilor arbitrare ale decidenților.
„Guvernarea cinstită, guvernarea corectă, guvernarea în care nu-i minți pe oameni, nu creezi așteptări care nu pot fi onorate, stabilești reguli, nu guvernezi preferențial, nu pe telefoane, ci totuși pe niște reguli care întăresc instituțiile, care generează comportamente”, a declarat Bolojan.
Fostul premier a explicat că autoritățile locale trebuie să fie responsabilizate în privința cheltuielilor și că guvernele nu ar trebui să acopere automat risipa sau ineficiența administrațiilor.
„Vă rog să vă gândiți că dacă primarii știu că cineva, Guvernul, pe telefoane, sau dacă trec la partidul de guvernământ, s-ar putea să le acopere incompetența sau risipa, credeți că vor strânge șuruburile?”, a întrebat retoric liderul PNL.
Bolojan a susținut că un sistem administrativ bazat pe reguli clare reduce influența personală a politicienilor, motiv pentru care astfel de reforme întâmpină rezistență.
„În momentul în care este arbitrariul, în momentul în care sistemul de tip feudal și patrimonial e dominant, tu împarți la favoriți, la clientelă. Dacă ai reguli, nu mai merge asta. Asta e foarte important să se înțeleagă”, a afirmat fostul premier.
