Italia cere revizuirea mai devreme a regulamentului UE privind emisiile auto (la începutul lui 2025 în loc de 2026) pentru a evita ca protestele tractoarelor să cedeze locul celor ale producătorilor de mașini. Revolta Italiei este susținută de mai multe țări, inclusiv de către România.
Potrivit unor surse calificate, în cadrul discuției de la Consiliul UE pentru Competitivitate au intervenit delegațiile României, Republicii Cehe, Maltei, Lituaniei și Slovaciei care şi-au exprimat susținerea faţă de ideile care stau la baza propunerii italiene pentru o nouă politică industrială europeană, prezentată de ministrul afaceri și made in Italy, Adolfo Urso.
Ministrul afacerilor și made in Italy Adolfo Urso a mers joi la Bruxelles pentru a prezenta deputaților europeni și părților interesate viziunea strategică pentru industria europeană și pentru a căuta sprijinul cât mai multor țări cu scopul de a redeschide dosarul privind mașinile, care din 2035 prevede interzicerea vânzării motoarelor cu ardere internă, pe benzină şi motorină. Misiunea lui Urso la Consiliul Competitivitate va fi să-i convingă pe ceilalți miniștri să semneze un „non-paper” care să fie prezentat Comisiei Europene.
O misiune destul de dificilă, nu numai pentru că discuția nu este programată oficial, ci și pentru că Bruxelles-ul nu pare dispus să facă pași înapoi. Pentru Italia, obiectivul prevăzut pentru 2035 este încă „posibil”, dar numai cu condiţia să se decidă imediat condițiile pentru a-l atinge. În caz contrar, singura cale de urmat va fi „amânarea tranziției la mașinile electrice”.
Linii roșii trasate de Italia
Ministrul italian a subliniat trei linii roşii: de la nevoia de a debloca „resurse semnificative, inclusiv fonduri mutuale” care să permită o serie de investiții pentru accelerarea tranziției până la stabilirea unei „viziuni clare a neutralității tehnologice” pentru tranziția motoarelor, care include nu numai e-combustibili, ci și biocombustibili și hidrogen şi, în final, nevoia „de a combina tranziția de mediu cu tranziția digitală și securitatea geopolitică”. Un plan care, potrivit europarlamentarului Nicola Procaccini din parteaFdi-Ecr, „indică UE calea către competitivitate”. În privinţa resurselor comune, potrivit lui Urso, Italia ar putea avea sprijinul Germaniei, hotărâtă să nu atingă ținta din 2035, ci să discute „toate condițiile necesare pentru a ajunge la acea întâlnire cu o industrie europeană competitivă”, inclusiv resurse comune și neutralitate tehnologică.
În ciuda sprijinului german, exprimat lui Urso de vicecancelarul Robert Habeck, un ecologist, misiunea Romei rămâne una dificilă. Bruxelles-ul nu intenționează să dea înapoi în ceea ce privește obiectivele - nici cele stabilite pentru 2025, nici cele pentru 2035 - şi nici nu pare dispus să modifice data revizuirii.
Comentează