Ritmul accelerat al împrumuturilor contractate de statul român, cel mai rapid din Uniunea Europeană, ridică semne serioase de alarmă privind sustenabilitatea finanțelor publice și impactul asupra generațiilor viitoare, avertizează analiștii economici.
Potrivit estimărilor, datoria publică ar putea urca la aproximativ 70% din PIB în următorii 3–4 ani, pe fondul deficitelor bugetare mari, finanțate în principal prin împrumuturi.
Datele Ministerului Finanțelor arată că în noiembrie 2025 datoria publică a ajuns la 60,2% din PIB, respectiv 1.121,44 miliarde de lei, mai mult decât dublu față de nivelul din 2020, când era de 498,57 miliarde de lei.
Creșterea rapidă este alimentată de cheltuieli curente ridicate și de nevoia constantă de finanțare a deficitului bugetar.
Codîrlașu: „În 3–4 ani ajungem la 70% din PIB”
Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, estimează că trendul ascendent va continua, în lipsa unei reduceri a deficitului.
„Am ajuns la o datorie publică de 60% din PIB și vom continua să o creștem pentru că deficitele sunt foarte mari. Deficitul bugetar se adaugă la datoria publică, pentru că se finanțează prin emisiuni de titluri de stat, adică prin împrumuturi pe termen limitat. În 3-4 ani ajungem la 70% din PIB cu deficitele pe care le avem. Știu, se poate spune că datoria publică a României este mică, în comparație cu a Franței sau Italiei care este de peste 120%, dar România se împrumută la aceleași costuri cu care se împrumută Franța și asta nu e bine. Asta înseamnă că mergem către nesustenabilitate”, a declarat analistul pentru „Adevărul”.
Întrebat cum vor fi afectați românii de creșterea datoriei publice a țării, Adrian Codîrlașu a explicat că se traduce prin creșterea inflației.
„Pentru români asta se traduce prin faptul că vom avea în continuare inflație mare, pentru că deficitul bugetar înseamnă bani tipăriți. Așa cum am mai spus, Guvernele cresc inflația prin tipărirea banilor. Și nu sunt semne de redresare prea curând”, a declarat economistul.
Negrescu: „Amanetăm viitorul copiilor”
Economistul Adrian Negrescu avertizează că datoria publică va fi plătită pe termen lung de generațiile viitoare. „Datoria publică e o povară financiară prin care, din păcate, amanetăm viitorul copiilor și nepoților noștri. În loc să le facem un viitor mai bun, cu taxe mici, o țară mai civilizată, noi îi îndatorăm pe zi ce trece, astfel că șansa lor de a plăti taxe și impozite mai mici devine tot mai mică”, a declarat Negrescu pentru „Adevărul”.
El a explicat că datoria publică îngrijorează în primul rând ca ritm de împrumut, pentru că „ne împrumutăm cu cea mai mare viteză dintre țările UE și apoi, poate și mai grav, ridică un real semnal de alarmă privind utilizarea acestor bani împrumutați”.
„Noi ne împrumutăm în primul rând pentru salarii și pensii, pentru a avea cu ce să acoperim cheltuielile statului și mai puțin pentru investiții. Altfel spus, cheltuim banii împrumutați în primul rând pentru consum. Și mai grav este faptul că mare parte din acești bani se duc pe importuri, altfel spus ne împrumutăm, plătim dobânzi și exportăm acești bani înapoi în străinătate”, a explicat analistul.
Acesta a atras atenția că investitorii privesc datoria publică a României cu mai multă îngrijorare, față de situația altor țări (Germania, Franța, Italia etc.) pentru simplul motiv că aceste țări au capacitatea de a-și plăti datoriile.
„Noi, din păcate, avem o economie destul de fragilă, dependentă de consum și, iată, devine o mare problemă când avem de plătit, în 2026, 30 de miliarde de euro în contul acestei datorii din care jumătate sunt doar dobânzi la creditele luate. În ciuda eforturilor Ministerului Finanțelor de a rostogoli această datorie publică, de a o dilua pe termen lung, am ajuns la un moment critic în care trebuie să ne punem problema cum reducem acest ritm de împrumut, altfel spus cum reducem factura cheltuielilor publice în așa fel încât să ne permitem să plătim fără să înghețăm pensiile, salariile, etc. Altfel spus, dacă nu vom face reforma statului, a cheltuielilor publice, această datorie publică se va rostogoli ca un bulgăre de zăpadă și, la un moment dat, va deveni nefinanțabilă”, a explicat Negrescu pentru „Adevărul”.
Gresoi: Nivelul nu este critic, dar viteza este îngrijorătoare
Analistul Silviu Gresoi consideră că pragul de peste 60% din PIB nu reprezintă automat o criză, însă ritmul creșterii este problematic.
„Dacă analizăm situația, putem constata faptul că nu valoarea la care s-a ajuns sperie piețele, ci viteza cu care a crescut datoria și faptul că vine la pachet cu deficite bugetare încă foarte mari. România a urcat rapid de la o zonă confortabilă spre acest prag de 60%, într-un interval foarte scurt, iar acest lucru ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea pe termen mediu”, a declarat analistul pentru „Adevărul”.
Potrivit acestuia, pentru o economie emergentă, „care se împrumută mai scump decât media UE”, spațiul de manevră fiscală se reduce vizibil. „Asta înseamnă dobânzi mai mari la împrumuturi, presiune pe buget și mai puțini bani disponibili pentru investiții. Nu este un „dezastru”, dar nici „bine”, avem un nivel la care disciplina fiscală și corecția deficitului devin esențiale, iar traiectoria din următorii ani contează mai mult decât cifra în sine.”, a explicat analistul pentru „Adevărul”.
Planul fiscal pe termen mediu estima o datorie de aproximativ 62,6% din PIB în 2029, însă evoluțiile recente arată că acest nivel ar putea fi atins mult mai devreme. Estimările inițiale indicau 55,7% din PIB pentru 2025 și 58,5% pentru 2026 — valori deja depășite.
La nivel european, cele mai mari datorii publice raportate la PIB sunt înregistrate în:
Grecia: 149,7%
Italia: 137,8%
Franța: 117,7%
Belgia: 107,1%
Spania: 103,2%
Cele mai scăzute niveluri se regăsesc în Estonia, Luxemburg, Bulgaria și Danemarca, toate sub 30% din PIB.
Comentează